3 lucruri pe care nu le ştiai despre furie

stele

Furia este o emoţie primară din repertoriul uman. Ea poate varia în intensitate, de la o frustrare uşoară la furie sau mânie intensă.

Există o diferenţă între furia ca stare (cea momentană) şi furia ca trăsătură (un stil afectiv caracterizat de emoţii frecvente de furie).

La fel pot fi diferenţiate şi stilurile de exprimare a furiei, între exprimarea verbală şi comportamentală (furia-în-afară) ori suprimarea furiei (furia-înăuntru).

Managementul furiei (controlul-furiei), se referă la eforturile de liniştire şi calmare, fiind considerat un stil mai bun de exprimare.

Iată câteva lucruri interesante despre furie şi exprimarea furiei.

1. Suprimarea furiei poate cauza migrene şi dureri cronice

Stările emoţionale cum sunt anxietatea, frica, depresia şi furia au fost intens studiate în relaţie cu durerile cronice. Furia în particular este generată de victimizare interpersonală, violare sau respingere.

Deoarece exprimarea furiei este deseori văzută de familii, culturi şi religii ca fiind dăunătoare, aceasta este suprimată sau înlocuită, mai ales în rândul fetelor şi femeilor.

Aşadar, deşi furia este normală şi deseori adaptativă, ea este transformată în ruşine, vinovăţie şi frică, iar supresia rezultată contribuie la stres cronic şi simptome fizice, inclusiv durere.

Cercetările în ceea ce priveşte exprimarea furiei au rezultate mixte. Unele arată că un stil de exprimare în afară ca trăsătură este legat de o intensificare a durerilor. Altele arată că o exprimare mai redusă prezice o creştere a durerii. În alt experiment, când oamenii au fost puşi să exprime furia şi să scrie despre ea, asta a dus la dureri mai mici.

Mai mult decât atât, înjurăturile cresc toleranţa la durere mai ales la cei care nu fac de obicei asta.

În ceea ce priveşte migrenele, studiile evidenţiază că persoanele cu dureri de cap au niveluri crescute ale alexitimiei (un deficit de conştientizare şi exprimare emoţională), şi ale suprimării furiei şi niveluri scăzute de asertivitate (exprimarea emoţiilor într-un mod adecvat social).

O altă cercetare (Slavin-Spenny et. al., 2013), a arătat cum creşterea conştientizării şi a exprimării furiei (prin scris expresiv, posturi furioase, strigăte, comunicare asertivă), ameliorează migrenele, dar nu mai mult decât tehnicile de relaxare. Totuşi, tehnicile de conştientizare şi exprimare ajută şi la reducerea alexitimiei, procesarea emoţiilor şi asertivitate.

2. Furia este exprimată diferit în funcţie de cultură şi de statut

Exprimarea furiei ţine cont foarte mult de cultură şi statutul socio-economic. Unii cercetători  (Park et. al., 2013) s-au întrebat dacă persoanele cu un statut social mai scăzut exprimă mai multă furie, având în vedere că adună mai multe frustrări.

Pe de altă parte, au vrut să analizeze dacă şi persoanele cu un statut social mai ridicat exprimă la fel de multă furie luând în considerare că cei aflaţi în poziţii de putere se pot considera îndreptăţiţi să arate astfel de emoţii.

Exprimarea furiei putând fi ori o cale de a face faţă la frustrări ori de a arăta autoritate.

Rezultatele indică faptul că statutul influenţează exprimarea furiei dar doar în funcţie de cultură. În cultura vestică cei care exprimă mai multă furie sunt cei cu un statut social mai scăzut, pe când într-o cultură asiatică cum este cea japoneză, persoanele aflate în funcţii mai înalte arată mai multă furie pentru a-şi impune autoritatea.

3. Logica furiei din perspectiva evoluţionistă

Din punctul de vedere al evoluţiei biologice, la speciile sociale, acţiunile întreprinse de un individ are cel mai adesea un impact asupra bunăstării celorlalţi. Astfel, furia a evoluat ca o tactică de negociere care să rezolve conflictele de interese în favoarea celui mai furios.

Furia poate să folosească drept o tactică de a produce prejudicii sau de a reţine beneficii. Indivizii care aveau capacitatea de a producea mai multe prejudicii celorlalţi sau de a oferi avantaje aveau şi o poziţie mai bună în negocierea conflictelor.

O cercetare (Sell, Tooby, and Cosmides, 2009) a arătat că persoanele mai îndreptate către furie câştigă de mai multe ori în conflicte de interese şi se consideră mai îndreptăţiţi de avea parte de un tratament mai bun.

Un alt rezultat a scos în evidenţă că bărbaţii arată mai multă furie şi că aceasta este mai atractivă pentru femei. Deasemena, bărbaţii mai puternici sunt mai conflictuali decât cei mai slabi şi folosesc mai des forţa pentru a rezolva conflicte atât interpersonale cât şi internaţionale.

Desigur, cultura şi societatea a modificat mult din comportamentul natural al omului. Dar poate asta explică de ce unele femei preferă bărbaţii care arată mai multă furie, chiar şi faţă de ele.

Faptul că bărbaţii mai puternici sunt mai predispuşi către a folosi forţa militară în conflicte internaţionale arată această logică de a obţine beneficii personale.

În concluzie, ca să nu te doară capul, este foarte bine să exprimi furia pe care o simţi, dar contează foarte mult modalitatea şi contextul în care o faci. Furia poate fi folosită pentru câştigarea unor conflicte, dar din nou contează modalitatea de exprimare.

 

Oricine poate deveni furios, asta e uşor, dar să fii furios pe persoana potrivită în măsura potrivită, la timpul potrivit, pentru motivul potrivit şi în modul potrivit – nu e la îndemâna oricui şi nu este uşor.

Aristotel

Bibliografie

Jennifer Morozink Boylan, and Carol D. – Varieties of Anger and the Inverse Link between Education and Inflammation: Toward an Integrative Framework

Jiyoung Park, Shinobu Kitayama, Hazel R. Markus, Christopher L. Coe, Yuri Miyamoto, Mayumi Karasawa, Katherine B. Curhan, Gayle D. Love, Norito Kawakami, Jennifer Morozink Boylan, and Carol D. Ryff – Social Status and Anger Expression: The Cultural Moderation Hypothesis

Aaron Sell,John Tooby, and Leda Cosmides –  Formidability and the logic of human anger

Olga Slavin-Spenny, Mark A. Lumley, Elyse R. Thakur, Dana C. Nevedal, and Alaa M. Hijazi – Effects of Anger Awareness and Expression Training versus Relaxation Training on Headaches: A Randomized Trial

Leave a Comment.