Adevarul urât din spatele standardelor de frumuseţe

standarde_de_frumusete

Frumuseţea e în ochii celui care priveşte (sau cel puţin aşa ar trebui să fie).

Ce este defapt frumuseţea?

Frumuseţea e abstractă, concretă, interioară, exterioară, dar cel mai important aspect al frumuseţii este subiectivitatea.

Fiecare percepem frumosul într-un mod diferit şi consider că asta nu se va schimba niciodată. Dar contrar credinţei mele, există oameni care vor să impună standarde de frumuseţe foarte greu de atins.

Standardele de frumuseţe se schimbă

Dacă ar fi să ne gândim puţin, idealul de frumuseţe feminin a existat de la începutul timpurilor, el schimbându-se treptat pentru a se încadra în normele vremii. În perioada renaşterii, femeile care astăzi ar fi considerate supraponderale erau apreciate pentru naturaleţea corpului lor.

În era victoriană erau în vogă corsetele care erau menite să realizeze efectul “taliei de viespe”, o talie nesănătos de subţire. Iar în prezent, ideea taliei de viespe şi obsesia de a nu pune vreun kilogram în plus încă există şi, din păcate, ia amploare.

De ce “din păcate”? Pentru că este trist cât de uşor putem fi influenţaţi de un concept atât de superficial precum frumuseţea fizică. Sigur, mereu s-a pus un accent prea mare pe acest tip de frumuseţe, dar acum se întâmplă mai mult decât oricând. Printr-o “mică” exagerare, pot spune că am ajuns la un apogeu al superficialităţii.

Standarde de frumuseţe promovate de mass media în scop comercial

Dar nu este în totalitate vină noastră. După cum am spus, suntem influenţaţi să gândim astfel, iar de cele mai multe ori, nici nu conştientizăm. Suntem influenţaţi de massmedia, aceasta folosind tehnici de manipulare în masă pentru a ne corupe gândirea.

Manipularea înseamnă găsirea nesiguranţelor, temerilor, a punctelor slabe şi folosirea lor pentru a impune anumite comportamente, fără a se apela la constrângeri. Massmedia manipulează prin presă, radio, televizor, internet, etc.

Recent, s-a realizat un studiu pe această tema, care a demonstrat cum principala nesiguranţă a femeilor, frumuseţea fizică, este folosită în diferite tehnici de marketing. În urmă studiului, s-a ajuns la concluzia că de-a lungul timpului, reclamele dedicate femeilor s-au bazat pe acelaşi principiu: “You’re not good enough”.

Frumuseţe artificială împotriva stimei de sine

85% din ceea ce găsim în revistele de frumuseţe ne fac să ne simţim inferioare şi departe de perfecţiune, iar de aici începe cercul vicios. Cercul vicios al tulburărilor alimentare (anorexie, bulimie), al depresiei, anxietăţii sociale, operaţiilor estetice iar ca rezultat, ajunge să ne scadă stima de sine.

Mii de femei ajung să se automutileze sau pot recurge chiar la suicid pentru că nu vor ajunge niciodată la acel ideal de frumuseţe prezentat de massmedia. Însă un detaliu important pe care nu îl menţionează nimeni este că acel ideal e defapt intangibil, iar perfecţiunea supremă nu există.

Perfecţiunea = producţie în masă

Suntem atât de prinşi în această idee de perfecţiune încât nu ne dăm seama că nu vom ajunge niciodată la ea. Cu toate acestea, ni se dau speranţe false. “Dacă ne cumperi produsele, vei arată că femeia din imagine”, şi lângă articol este o imagine cu o femeie cu un abdomen plat, talie subţire, sâni plini, şi şolduri late.

Perfecţiunea e văzută ca albul imaculat, ca un puzzle fără piese lipsă, însă, adevărul e că uneori nu găseşti ultima piesă a puzzle-ului şi că albul mai are câteodată pete de gri. În căutarea perfecţiunii, ajungem să pierdem esenţialul: pe noi înşine.

Pierdem un original printre copii. Nu ne mai recunoaştem în oglindă pentru că am recurs la metode drastice să facem parte din tipar. Ne conformăm unor idei cu care înainte poate nici nu eram de acord. Ne schimbăm pentru a fi pe placul altora, pentru a fi acceptaţi când noi nu ne acceptăm pe sine.

Trebuie ca toţi să fim la fel?

Aici greşim noi. Nu ne acceptăm pe sine. Nimeni n-a spus că va fi uşor, însă trebuie să învăţăm să ne acceptăm pe noi înşine cu bune şi cu rele pentru ca stima noastră de sine să nu aibă de suferit.

Trebuie să înţelegem că avem atuuri dar şi slăbiciuni, că orice întreg e format din mai multe părţi. Trebuie să înţelegem că avem zile bune şi zile proaste, că poate nu vom reuşi să facem totul ca la carte, şi că asta e înregulă.

Asta înseamnă să fi uman. Să alergi, să cazi, să te ridici de jos şi să alergi de două ori mai repede. Nu trebuie să ne conformăm unor idei doar pentru că ni se spune că ar trebui. Nu trebuie să ne schimbăm doar pentru a fi acceptaţi de alţii.

Ceea ce contează cu adevărat suntem noi. Ce simţim, ce gândim, ce facem, ce suntem. Standardele de frumuseţe au fost şi vor fi într-o continuă schimbare dar frumuseţea interioară rămâne.

 

Leave a Comment.