Un caz de stimă de sine scazută – Adelina

Adelina a împlinit 27 de ani luna trecută, este o persoană cu o stimă sine scăzută, singuratică, retrasă, are puţini prieteni şi îşi petrece majoritatea timpului la noul job pe care l-a obţinut.

Când nu este la job, mai iese din când în când în oraş cu două prietene din facultate, îi place totuşi mai mult să stea acasă pe internet, pe facebook, sau să privească serialul ei preferat.

Uneori se simte tristă, fără chef şi este nemulţumită de viaţa ei şi de sine, considerând că pierde timpul.

Cel mai mult se întristează atunci când se gândeşte la relaţiile trecute şi că este singură. Deşi a avut câteva relaţii, nici una nu a fost de lungă durata şi se învinovăţeşte pentru asta.

Consideră că ea este de vină pentru că nu este în stare să aibă o relaţie stabilă. Crede despre ea că este neinteresantă şi plictisitoare şi că nimeni nu poate să o placă aşa.

Are standarde foarte înalte în legătură cu performanţa ei şi din această cauză se simte inutilă şi incapabilă. Chiar dacă lucrează într-un domeniu foarte solicitant din punct de vedere intelectual şi primește feed-back-uri pozitive de la colegi şi de la superiori, are impresia că nu face bine şi că nu face cât ar trebui.

Aceeaşi problemă o avea şi în facultate, atunci când obţinea note mai mici decât îşi dorea. Și deşi nu a avut nici o restanţă, de multe ori înainte de examen se gândea că o să îl pice şi că nu ştie nimic.

S-a obişnuit atât de mult să vadă lucrurile în acest fel, încât nu ia în considerare lucrurile care îi contrazic convingerile.

Când este lăudată la job de către superiori, se gândeşte că ei nu au habar că ea nu se descurcă.

Când reuşeşte să aibă rezultate bune în sarcinile pe care le are, se gândeşte că a avut noroc, că se poate mai bine sau că altcineva s-ar descurca mai bine.

Când nu reuşeşte să facă ce îşi propune sau când mai primește o critică îşi întărește stima de sine scăzută şi convingerile că nu este suficient de bună în ceea ce face.

Prietenele ei cele mai bune o văd ca pe o persoană inteligentă şi ambiţioasă care nu îşi cunoaște posibilităţile. Colegii o văd ca pe o persoană competentă şi de încredere căreia pot să-i ceară sfatul.

Oamenii noi care o cunosc o consideră interesantă şi de treabă. Părinţii şi fratele ei nu înţeleg de ce are o opinie atât de negativă desprea ea însăşi.

Chiar dacă Adelina a început să gândească aşa de mai mulţi ani şi este foarte convinsă de ceea ce crede, stima ei de sine se poate îmbunătăţi, văzându-se mai aproape de realitate, aşa cum este ea.

Cel mai greu este să se vadă pe ea însăşi ca o persoană care are calităţi şi multe de oferit şi care merită din partea celorlalţi iubire şi apreciere.

La fel, îi este greu să se vadă drept o persoană competentă care ştie ceea ce face şi care este mulţumită de rezultatele pe care le are.

Totuşi, acum este în plin proces de schimbare a convingerilor despre ea şi de îmbunătăţire a stimei de sine.

 

 

 

Acest caz nu este unul real, orice asemănare cu o persoană reală se poate datora simplelor coincidenţe şi existenţei unor tipare de gândire comune.

 

 

 

 

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *