Abuzul de alcool

Abuzul de alcool
Photo by Vinicius “amnx” Amano on Unsplash

Abuzul de alcool

Cât de mult alcool consumăm? Când este considerat că consumăm prea mult alcool? Ce ne determină să consumăm alcool? Există posibilitatea să subestimăm nivelul consumului de alcool pe care îl ingerăm? Cum definim abuzul de alcool?

Conform ultimului Raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2018), în Europa s-au înregistrat prevalențe ridicate în dependența de alcool, în tulburările mentale induse de alcool și în mortalitate. România depășește cu peste 3 procente mediile europene ale consumului pentru toți anii de studiu. Jumătate din consumatorii de alcool din România au un consum de risc, prevalența episoadelor de consum excesiv fiind una dintre cele mai înalte din Europa (67,2% în rândul bărbaților și de 31,2% în rândul femeilor). Nouă din 10 persoane dependente nu primesc tratament. (WHO, 2018)

   O doză de alcool se referă la ~10 ml de alcool pur (în Europa, cantitatea și tăria unei doze standard diferă de la țară la țară). Băuturile alcoolice conţin un număr diferit de doze, în funcţie de tipul lor, de cantitate şi de concentraţia de alcool pur conţinută. Mai jos sunt câteva exemple: 10 – 12 grame de alcool pur sunt conținute în 280 – 330 ml de bere, în 150 – 180 ml de șampanie, în 30 – 40 ml de whisky sau de băutură spirtoasă foarte tare, în 60 – 80 ml de lichior și în 100 – 120 ml de vin roșu.

În România, un consum de risc (excesiv, abuziv, periculos, dăunător, nociv) pentru sănătate este considerat ca fiind aportul de alcool care depășește: 2 doze/zi sau 14 doze/săptămână la bărbați, o doză/zi sau 7 doze/săptămână la femei și mai mult de o doză pe zi pentru persoanele de peste 65 ani. Depășirea acestor limite se asociază cu creșterea riscurilor pentru sănătate.

 

Atunci când cineva are o problemă cu consumul de alcool ne punem următoarele întrebări:

          1. Ce a dus la apariția problemei?

Factori de dezvoltare: copiii proveniți din familii în care părinții (sau unul dintre părinți) sunt consumatori de alcool pot dezvolta comportamente asemănătoare, fie folosesc alcoolul pentru a-și înlătura trăirile de neliniște, teamă, tristețe, nervozitate, pentru a face față stresorilor, fie își selectează un partener cu probleme legate de consumul de alcool.

   Factori genetici: riscul de a dezvolta probleme legate de consumul de alcool este mai mare la rudele apropiate ale alcoolicilor.

Factori socio-culturali și religioși: anumite contexte sociale favorizează consumul excesiv de alcool; unele grupuri etnice sunt mult mai restrictive față de consumul de alcool. În unele comunități tradiționale, rurale, consumul de alcool este oarecum considerat a fi normal și este încurajat, acest lucru apare foarte des și în România.

   Factori comportamentali și de învățare: obiceiul de a bea în familie. Copilul își observă părintele/părinții consumând alcool și alcoolul fiind disponibil în casă, poate învăța să consume la rândul său.

          2. Cum este ea menținută?

  • Consumul problematic de alcool apare în cadrul unor modele comportamentale și este întreținut de către acestea. Consumul de alcool induce o stare de bine, reduce neliniștea, teama, tristețea, nervozitatea și duce la dispariția craving-ului (dorinței foarte puternice pentru a consuma substanța) și a simptomelor de sevraj, toate aceste încurajând continuarea consumului. Partenerii de viață ai consumatorului pot dezvolta două tipuri de comportamente ca răspuns la consumul de alcool al acestuia:
  • Comportamente care vizează înlăturarea consecințelor negative ale consumului și ascunderea acestuia (încurajarea băutului acasă, și nu în baruri, transportarea acasă sau la servicii de sănătate mentală).
  • Comportamente de tip critică, pedeapsă, izvorâte din frustrarea partenerului neconsumator, și dezvoltarea unei relații de tip simetric. Persoana care consumă alcool, reacționează prin accentuarea consumului deoarece se simte la rândul său marginalizat și/sau frustrat.
  • Totodată, convingerile pe care le avem legate de consumul de alcool susțin și întrețin comportamentul adictiv. Consumatorul poate crede că nu are o problemă legată de consumul de alcool sau, crede că are o problemă, dar nu o poate controla.
  • Membrii familiei consumatorului pot crede că ajutorul lor va contribui la renunțarea la băut sau pot crede că, în lipsa acestui ajutor consumatorul se va autodistruge, acoperindu-i de culpă sau rușine.

            3. Cum o abordăm din punct de vedere terapeutic?

  • Construim și menținem motivația spre schimbare.
  • Învățăm clientul să facă față nevoilor intense.
  • Gestionăm gândurile, sentimentele și comportamentele.
  • Crearea unui echilibru și menținerea acestuia.

Indiferent care este problema pe care sperăm să o rezolvăm sau încercăm să o prevenim, modul în care ne raportăm la originile ei va determina modul în care vom acționa. Gabor Maté în cartea sa ”Pe tărâmul fantomelor înfometate” pune accentul pe faptul că dependența este rezultatul interacțiunilor dintre gene și efectele mediului (modul în care interacționăm și ne comportăm cu cei din jur). Având în vedere că nu ne putem modifica structura genetică, are sens să ne concentrăm pe ceea ce putem să schimbăm în viața noastră și anume:

  • Modul în care ne creștem copiii
  • Ce fel de sprijin social le acordăm părinților
  • Cum lucrăm cu adolescenții consumatori de alcool și/sau droguri
  • Cum tratăm persoanele adulte dependente.

 

Din experiența personală cu pacienții care abuzează de alcool, am putut să observ că aceștia tind să subestimeze consumul lor de alcool. Vă invit să faceți o estimare folosind următorul link: https://www.cdt-babes.ro/articole/testul-audit-consumul-excesiv-de-alcool.php

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

World Health Organization. (‎2018)‎. Global status report on alcohol and health 2018. World Health Organization. https://apps.who.int/iris/handle/10665/274603. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO

Gabor Maté (2008), ”Pe tărâmul fantomelor înfometate: Prizonieri în lumea dependenței”, trad. Vasile Semeniuc – București, Herald, 2020. ISBN:978-973-111-581-8 .

Dr. Gabriela Breilean ”Interacțiuni familiale și abordare terapeutică în alcoolism”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *