Alexitimia înseamnă “lipsa cuvintelor pentru emoţii”
Alexitimia, este o trăsătură de personalitate caracterizată prin dificultatea de a identifica, descrie şi comunica emoţiile, de a le regla sau diferenţia de senzaţiile corporale.
Alexitimia nu este o tulburare în sine. Dar a fost raportată ca fiind un factor de risc pentru o serie de tulburări medicale şi psihologice cum ar fi consumul de substanţe, somatizări, anxietate şi depresie.
Mai mult decât atât, alexitimia reduce satisfacţia vieţii.
Cercetările au arătat că persoanele alexitimice recunosc mai greu emoţiile de bază şi fac cu dificultate asocieri între cuvinte şi emoţii.
Înţelegerea că ceilalţi au convingeri, dorinţe şi intenţii diferite este deasemenea scăzută.
Mecanismele alexitimiei care duc la apariţia problemelor
1. Persoanele alexitimice au o capacitate redusă de reglare şi procesare a emoţiilor care poate disrupe homeostaza organismului prin dereglările la nivelul endocrin, al sistem nervos autonom şi al imunităţii.
2. Pacienţii alexitimiti au o abilitate limitata de a face faţă la situaţiile stresante şi au tendinţa de face comportamente nesănătoase cum ar fi o nutriţie deficitară, un stil de viaţă sedentar, utilizarea alcoolului, marijuanei sau a altor substanţe.
3. Persoanele alexitimice apelează cu greu la medici sau psihologi din cauza dificultăţii cu care îşi recunosc emoţiile sau senzaţiile fizice.
4. Deoarece comunică mai greu ceea ce simt şi îi înţeleg pe alţii mai puţin, indivizii alexitimici întreţin cu greu relaţii apropiate având un suport social mai redus care să îi ajute în situaţiile stresante.
Alexitimia în psihoterapie – pacientul care nu are nimic de zis
Majoritatea abordărilor psihoterapeutice pleacă de la asumpţia că oamenii au acces la emoţiile lor. Aşadar, pacienţii care nu pot să îşi identifice şi să îşi diferenţieze emoţiile pun probleme terapeuţilor.
Cercetările arată că alexitimia are un efect redus asupra preferinţelor pacienţilor, dar există o tendinţă de a prefera terapia de grup. Totodată, alexitimia a fost asociată cu un rezultat slab atât în psihoterapiile psihodinamice cât şi în terapia suportivă.
Recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor poate fi totuşi învăţată. Scrierea creativă este foarte utilă în acest scop, la fel şi dezvoltarea vocabularului emoţional sau observarea modului în care se exprimă alte persoane.
Marte Swart, Rudie Kortekaas, and André Aleman – Dealing with Feelings: Characterization of Trait Alexithymia on Emotion Regulation Strategies and Cognitive-Emotional Processing, 2009.
Masayo Kojima – Alexithymia as a prognostic risk factor for health problems: a brief review of epidemiological studies, 2012.
Ogrodniczuk JS, Piper WE, Joyce AS. – Effect of alexithymia on the process and outcome of psychotherapy: a programmatic review, 2011.