Arta ascultării

Deși capacitatea de ascultare pare un lucru foarte simplu, doar pentru că suntem capabili să auzim și să procesăm sunete, nu înseamnă că știm asculta cu adevărat, astfel că arta ascultării devine o definiție complexă.

Un factor important în comunicare și ascultare este validarea. Așa cum îi spune numele, a valida  înseamnă a recunoaște viabilitatea si relevanța sentimentelor altei persoane.

Spre exemplu, dacă un prieten care trece printr-un moment dificil decide să își exprime sentimentele în fața noastră, nu ar fi de ajutor ca replica noastră să fie una de genul: ”Nu e chiar așa rău, nu mai fi trist” – prin aceste cuvinte îi transmitem că sentimentele lui nu contează, nu sunt valide, că, deși el spune că este trist, de fapt nu este chiar așa.

În schimb, am putea încerca astfel: ” Te văd într-adevăr supărat și îmi dau seama că îți este greu. Sunt aici dacă pot să te ajut cu ceva.”

 

Sunt importante, de asemenea, întrebările pe care le adresăm. Dacă dorim ca persoana cu care comunicăm să se simtă cu adevărat ascultată, ar fi recomandat să evităm întrebările precum: “DE CE?”.

În general, acest tip de întrebare, generează o atitudine defensivă, prin care interlocutorul simte că trebuie să se justifice pentru ceea ce simte. Sunt indicate întrebările deschise, prin care, cel care ne vorbește are ocazia să se exprime liber – “Te văd puțin supărat, s-a întâmplat ceva?”

Totodată, aș menționa un factor deloc de neglijat și anume, ceea ce ni se transmite prin limbajul non verbal – poziția corpului, postura, mimica feței, gesturile, contactul vizual. De multe ori, aflăm mai multe astfel decât din limbajul verbal. Cuvintele pot fi gândite, analizate sau manipulate înainte de a fi exprimate, însă emoțiile nu pot fi șterse de pe față.

 

Vă recomand să ascultați în primul rând pentru a înțelege, a valida, a ajuta, și abia apoi pentru a avea dreptul la replică. Nu întotdeauna trebuie să avem o replică.

 

O îmbrățișare, un zâmbet sau, pur si simplu tăcerea, sunt uneori mult mai de folos.