Mituri despre meditaţie
Mulţi dintre noi suntem puţin sceptici când auzim cuvântul “meditaţie” sau “yoga” şi ne lăsăm convinşi de alţii că reprezintă doar o pierdere de timp.
Ei bine, scopul acestui articol e să arate că meditaţia chiar are un efect asupra noastră, mai precis asupra creierului nostru.
În primul rând, aş vrea să menţionez faptul că mediaţia nu înseamnă să: intri în transă, să adormi, să te rupi de realitate devenind lunatic sau să te identifici cu diferite gânduri şi să uiţi cine eşti, unde eşti şi de ce te afli acolo.
Ea este mai presus de toate, o practică care duce la cunoaşterea de sine, elimină agitaţia minţii şi tensiunile interioare.
Cercetări despre meditaţie
Cercetătorii au făcut numeroase studii prin care au demonstrat că meditaţia are efecte benefice precum:
• Creşterea capacităţii creative – cei care obişnuiesc să mediteze, îşi dezvoltă capacitatea de a găsi soluţii la o problemă propusă, după cum au arătat cercetătorii de la Universitatea Leiden din Olanda.
• Un nivel scăzut de stres
• O memorie mai bună
• Reducerea simptomelor depresiei, anxietăţii
• Focalizarea atenţiei
Antoine Lutz în colaborare cu Richard Davidson, au arătat că în momentul în care te concentrezi în meditaţie şi îţi focusezi complet atenţia pe un singur lucru, de exemplu număratul respiraţiilor sau să priveşti un singur obiect, se activează regiuni ale creierului care sunt critice pentru controlul atenţiei.
Participanţii experimentaţi au arătat activări puternice în acele regiuni, dar ce e şi mai interesant, cei extrem de experimentaţi (care aveau mai mult de 44.000 de ore de practică), au arătat mai puţină activare ale acelor regiuni, chiar dacă performanţa lor de focusare a atenţiei era mai mare. Explicaţia pe care ne-a oferit-o Lutz este că, antrenamentul meditaţiei poate să reducă efortul pe care îl cere concentrarea atenţiei.
Un alt studiu condus de către cercetătorii de la Harvard, Massachusetts General Hospital (MGH), a demonstrat că meditaţia reconstruieşte materia cenuşie (importantă pentru învăţare şi memorie, atenţie şi în structuri asociate cu compasiunea, introspecţia şi conştiinţa de sine), a creierului în doar 8 săptămâni.
Deşi practica meditaţiei este asociată cu o pace şi relaxare psihică, practicienii au declarat de mult că aceasta dovedeşte şi beneficii cognitive şi psihice. Acest studiu demonstrează că schimbările în structura creierului pot fundamenta câteva din îmbunătăţirile raportate şi că oamenii nu doar se simt mai bine pentru că petrec timp relaxându-se.
Sara Lazar
Cum s-a realizat acest studiu?
Cu ajutorul imaginilor de rezonanţă magnetică (RMN) a creierului. Participanţii s-au angajat în practici de meditaţie în fiecare zi, timp de 30 minute. Aceste practici includeau ascultarea/focusarea pe înregistrări audio care ghidează meditaţia, conştientizarea nejudecabilă a senzaţiilor, sentimentelor şi stării de spirit.
Cum să medităm?
Primul pas îl reprezintă alegerea unei poziţii confortabile în care să staţi fie culcat într-un pat, fie statul cu picioarele încrucişate sau pur şi simplu pe un scaun, este alegerea dumneavoastră atâta timp cât vă simţiţi bine.
Ceea ce urmează este contrariul a ceea ce se spune şi anume că trebuie să “încerci” să îţi goleşti mintea. Nu asta trebuie să faci pentru că este aproape imposibil să reuşeşti asta. Pur şi simplu lasă-ţi gândurile să vină şi să treacă, nu le judeca.
Este nevoie să reuşeşti să rezişti judecării gândurilor, să le laşi să zboare până când nu vor mai fi sau doar să fii într-o constantă stare de pace şi împăcare.
Meditaţia este înţelegerea întregii structuri a “eului”, a sinelui, a ego-ului, prilej de a vedea dacă este cu putinţă să fii totalmente liber de eu, şi să nu cauţi vreun supraeu.
Krishnamurti