VOLUNTARII SMURD/ ISU/ IGSU

Într-o lume în continuă schimbare, în care situațiile de urgență pot surveni în orice moment, voluntariatul în cadrul serviciilor de urgență devine o experiență inestimabilă atât pentru cei care oferă ajutorul cât și pentru comunitatea în care aceștia activează.

În România, voluntariatul în cadrul Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare SMURD, Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) sau Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) se desășoară conform unui cadru legislativ bine definit prin care se reglementează drepturile și responsabilitățile voluntarilor.

• Legea voluntariatului (Legea nr. 78/ 2014). Acest act normativ reglementează voluntariatul în România, stabilind drepturile și obligațiile voluntarilor în general.
• Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 197/ 2015. Acest ordin stabilește procedurile specifice pentru voluntarii care desfășoară activități de voluntariat în cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență.
• Legea SMURD nr. 255/2006. Această lege reglementează activitatea de voluntariat în cadrul Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare.
• Decizia Consiliului Național pentru situații de urgență Nr. 94/ 2017. Acest act definește modul în care voluntarii pot fi implicați în gestionarea situațiilor de urgență.

Evaluarea psihologică se impune pentru a ne asigura că voluntarii sunt pregătiți să facă față situațiilor de criză și stresului asociat.

Cine face evaluarea psihologică pentru voluntarii SMURD/ ISU/IGSU?

Persoana competentă în a face acest gen de evaluări psihologice este psihologul clinician sau psihologul atestat în domeniul securității naționale.

Ce se explorează în cadrul evaluării psihologice pentru voluntarii SMURD/ ISU/ IGSU

• Starea de sănătate mintală. Se urmăresc eventualele probleme sau vulnerabilități de natură psihologică și măsura în care acestea interferează cu capacitatea persoanei de a face față situațiilor de urgență.
• Aptitudini cognitive. Se evaluează abilitățile cognitive, precum atenția, memoria, inteligența generală. Acestea sunt esențiale când vine vorba de a lua decizii rapide și eficiente în timpul situațiilor de urgență.
• Capacitatea de gestionare a stresului. Voluntarii trebuie să fie capabili să gestioneze situațiile stresante.
• Identificarea nevoilor individuale. Se explorează nevoile individuale ale voluntarilor în ceea ce privește activitatea de voluntariat și așteptările acestora.
• Abilitățile interpersonale și de muncă în echipă. Intervențiile în situații de urgență implică colaborarea strânsă cu colegii și alți profesioniști. Este esențial ca voluntarii să aibă abilități solide de comunicare și lucru în echipă.

Cum se desfășoară evaluarea?

Procedura de evaluare a voluntarilor SMURD/ ISU/ IGSU implică următoarele etape:

Interviul inițial. Se urmărește istoricul de viață, motivația persoanei pentru a se implica în cadrul activității de voluntariat și eventualele aspecte care pot pune persoana în imposibilitatea de a desășura astfel de activități.

Parcurgerea testelor de evaluare psihologică. Voluntarul completează o serie de teste psihologice care evaluează starea de sănătate mintală, aptitudinile cognitive, capacitatea de gestionare a stresului și abilitățile interpersonale.

Durata evaluării este în general de o oră. În baza acestei evaluări, psihologul eliberează un aviz psihologic care conține rezultatele evaluării (apt/inapt) și recomandările necesare pentru îmbunătățirea capacității voluntarului de a face față situațiilor de urgență.

Beneficiile voluntariatului în cadrul unui serviciu de urgență

Voluntariatul în cadrul unui serviciu de urgență are numeroase beneficii atât pentru voluntari cât și pentru comunitate.  Iată câteva dintre beneficiile majore:

• Salvarea de vieți. Voluntarii au ocazia de a contribui direct la salvarea de vieți prin implicarea lor în intervențiile de urgență.
• Dezvoltarea abilităților personale și profesionale. Voluntarii învață diverse abilități esențiale precum primul ajutor, gestionarea stresului, comunicarea eficientă și luarea rapidă a deciziilor. Experiența dobândită în cadrul activității de voluntariat poate fi o resursă pentru o carieră viitorare în domeniul medical, al serviciilor de urgență sau al altor domenii de securitate.
• Satisfacție personală. Faptul că voluntarii pot oferi ajutor în momente dificile produce o senzație de împlinire personală.
• Creșterea rezilienței. Voluntarii devin mai capabili să facă față situațiilor stresante. Aceștia își dezvoltă capacitatea de a rămâne calmi și concentrați în situațiile provocatoare.

 

În concluzie, evaluarea psihologică a voluntarilor din cadrul serviciilor de urgență este crucială pentru a asigura eficiența  și siguranță în intervențiile în situații de criză. Aceasta reprezintă o etapă esențială în pregătirea voluntarilor și în asigurarea faptului că aceștia sunt capabili să facă față provocărilor cu demnitate și eficiență.