Beneficiile exerciţiilor de mindfulness
Auzim din ce în ce mai des despre meditaţia de tip mindfulness și despre efectele pozitive pe care le aduce în ceea ce privește sănătatea mentală și fizică, efecte susţinute de o serie de date din literaura știinţifică.
Ok, face bine! Dar cât timp trebuie exersate astfel încât să beneficiem de aceste efecte asupra noastră?
S-a dovedit stiinţific că exerciţiile de mindfulness reduc stresul
Un studiu realizat de David Creswellt și colegii (2014) a cercetat acest aspect și a arătat că putem beneficia de efecte pozitive din urma a numai 25 de minute de practicare, timp de 3 zile consecutive a acestui tip de meditaţie.
Mai exact, aceștia au aplicat pe un grup de participanţi un program de training de meditaţie de tip Mindfulness, timp de 3 zile consecutiv. La finalul acestor activităţi de training participanţii au fost puși să realizeze un discurs și să rezolve niște sarcini matematice în faţa unor evaluatori.
Fiecare participant a fost nevoit să raporteze nivelul de stres pe care l-a resimţit și totodată, fiecaruia i-a fost luată o mostră de salivă pentru a evalua nivelul de cortizol (un hormon denumit și hormon al stresului, care este eliberat în organism la un nivel ridicat atunci când o persoană se află în situaţii stresante).
Rezultatele au arătat următoarele:
Participanţii au raportat un nivel de stres perceput vizavi de sarcinile primite (de a ţine un discurs și sarcini de matematică) mai scăzut, comparativ cu cei care nu au primit un astfel de training și care au avut de rezolvat aceleași sarcini.
Astfel, acest lucru ne arată că exerciţiile de mindfulness oferă un factor psihologic de protecţie împotriva stresului, care se pare ca poate să apară și dupa doar 25 de minute de practicare, timp de 3 zile consecutiv.
Însă, foarte important este faptul că la începutul învăţării exerciţiilor ele se realizează cu eforturi ridicate la nivelul memoriei. Acest aspect poate duce la o creștere a nivelului de cortizol, fapt ce s-a întâmplat și în cercetarea amintită.
Specific, participanţii care au avut parte de sesiunile de meditaţie au avut un nivel ridicat de cortizol, deşi au raportat un nivel scăzut de stres vizavi de sarcina de a ţine un discurs şi de a rezolva probleme matematice.
Acest paradox poate fi explicat.
Să pornim de la un exemplu din viaţa cotidiană – condusul autoturismelor. Ştim cu toţii că la începutul experienţei de a conduce o maşină depunem eforturi la nivel mental prin reactualizarea informaţiilor într-un mod conştient (de exemplu: pornim cu viteza I, nu depăşim nivelul de 20000 la turaţia motorului, călcăm pedala de acceleraţie în timp ce o lăsăm usor pe cea de ambreiaj, etc).
Cu timpul, observăm că facem aceste lucruri fără să ni le reamintim activ în mintea nostra. Aşadar, la început condusul poate fi destul de stresant şi consumator de resurse după care devine un automatism.
În mod asemănător poate funcţiona şi procesul de meditaţie.
Oamenii de stiinţă au arătat că prin automatizarea meditaţiei se poate reduce nivelul de cortizol şi implicit o reducere a stresului.