Personalitatea doctorilor

personalitatea_medicilor

Photo by Ani Kolleshi on Unsplash

Trăsături de personalitate ale medicilor

Personalitatea constă în diferențele interindividuale dintre noi. Ea este o amprentă personală asupra gândirii și comportamentului nostru, evoluând pe parcursul întregii vieți.

Succesul în domeniul medical poate fi prezis prin trăsăturile de personalitate ale doctorilor încă din etapa de formare.

Cu toții ne dorim ca medicul nostru să posede calități precum inteligența, compasiunea, curiozitatea, sensiblitatea față de ceilalți. Totuși printre ei putem întâlni și trăsături mai puțin dezirabile, în mare parte datorate traseului pe care au trebuit să îl parcurgă pentru a putea profesa. În continuare voi prezenta aceste trăsături și problemele cu care se confruntă medicii pe parcursul lor profesional.

Încă din liceu studenții de la medicină  sunt de multe ori recunoscuți pentru abilitățile lor intelectuale, fiind de obicei cei mai buni din clasă. Tocmai de aceea, pentru a se menține în continuare cei mai buni și a-și păstra integră imaginea, ei vor dezvolta simțul competitivității. Nefiind la zi cu toate cerințele facultății le va creea anxietate, pe care o vor combate doar forțându-și limitele până la epuizare.

Competitivitatea și perfecționismul

Meyer Friedman asociază competitivitatea, dar și anxietatea, perfecționismul și focusarea preponderentă pe țel cu tipul de personalitate A. Aceștia se caracterizează prin presiunea constantă de a excela, se ocupă de mai multe sarcini odată, mereu grăbiți, ducând la un anumit nivel de agresivitate și impulsivitate, au nevoie de recunoaștere socială.

Chiar dacă aceste abilități îi ajută să facă față formării lor, nu le sunt benefice atât sănătății lor mentale, cât și psihice. Persoanele cu personalitate de tip A sunt predispuse la boli cardiovasculare, ducând și la o rată mai crescută a mortalității. Cei care aleg să urmeze o carieră în medicină o fac și din credința că după atâția ani de formare măcar vor obține un job stabil. Însă, acest lucru nu se întâmplă întodeauna, oamenii își schimbă tot mai frecvent medicii, unii dintre ei sunt dați în
judecată, toate acestea ducând la cumularea a și mai mult stres și tensiune, capacitatea de reziliență și flexibilitatea doctorilor fiind tot mai scăzută.

Izolarea socială

Un alt fenomen cu care se confruntă doctorii e izolarea socială. Încă din studenție aceștia sunt persoanele retrase și studioase, care de cele mai multe ori nu au timp de activități sociale. Această retragere a lor devine și mai
accentuată atunci cănd profesează, din pricina programului prea încărcat.

Tocmai de aceea, ei nu au cui să își comunice problemele și temerile, ajungând la izolare socială. Pentru a face față
singuri stresului de zi cu zi și a nu ceda psihic ei vor recurge la disociere emoțională, nelăsându-se afectați emoțional și neimplicându-se emoțional în viața pacienților, concentrându-se efectiv pe ce au de făcut.

Însă, disocierea emoțională benefică la lucru, aduce probleme în viața personală și mai exact în formarea unor relații sănătoase cu ceilalți, ducând în cele din urmă la izolare socială.

Stresul

Pe parcursul acestor ani de medicină, doctorii dezvoltă un sindrom asemănător cu stresul post-traumatic. Apar simptome precum gândurile intruzive, evitarea și o stare de continuă alertă. Primul simptom care apare sunt gândurile intruzive. Fie apar în vise, cei mai mulți doctori au vise legate de formarea lor în medicină sau legate de activitatea lor la spital, fie apar când te relaxezi sau desfășori o anumită activitate, ca un flash-back despre viața în spital sau în timpul
facultății.

De obicei, aceste amintiri sunt declanșate de un stimul extern relaționat cu experiența, un miros, sau o anumită persoană pe care ai întâlnit-o în timpul facultății. Apoi apare evitarea atunci când aceștia se simt suprasolicitați, retrăgându-se social.

Ultimul simptom, starea de alertă continuă, e tendința de a sări imediat la acțiune atunci când auzi un stimul ca pagerul sau telefonul, pe perioadă lungă aceasta intervenind în viața lor socială.

Astfel, observăm că medicii se confruntă cu diverse probleme în meseria lor și în etapa de formare, ce îi pot afecta atât pe ei
cât și pe pacienții lor.

De aceea, ar trebui să identificăm trăsăturile de personalitate benefice, dar și cele ce pun piedici acestei meserii și să susținem elaboararea unor programe de dezvoltare și formare a medicilor ce implică și personalitatea și rezistența la stres.

Un astfel de studiu s-a făcut în 2016 de către un grup de cercetători australieni pe studenții de la medicină pentru a vedea implicațiile unor trăsături de personalitate asupra stării de bine și rezilienței și prevalența acestora pentru depresie, burn-out și stres.

În urma acestui studiu s-a descoperit că starea de bine a studențiilor poate fi prezisă prin combinarea unor trăsături de
caracter (direcționarea spre sine, cooperarea și auto-transcendența) și temperament (căutarea noutății, evitarea durerii, dependența de recompensă, persistența), în urma lor rezultând două tipuri de profiluri de personalitate.

Trăsături de personalitate benefice

Direcționarea spre sine se traduce prin responsabilitate, orientare spre scop și încredere în forțele proprii. Cooperarea presupune toleranță și empatie. Auto-transcendența reprezintă viziunea personală în comparație cu universul ca întreg, cupinzând caracteristici ca altruism, idealism, capacitatea de a te ierta ușor. Căutarea noutății se traduce prin dorința de cunoaștere, curiozitate. Evitarea durerii presupune anticiparea unui pericol ce creează anxietate, stări de îngrijorare și teamă frecvente. Dependența de recompensă presupune nevoia de aprobarea din partea celorlalți. Persistența presupune angajarea în sarcină în ciuda obstacolelor.

Profilul 1(Rezilient), caracteristic aproximativ a 60% din participanți, definit ca abilitatea de a face mai ușor față stresului, cuprinde trăsături precum nivel scăzut în ceea ce privește evitarea durerii, nivele mari de persistență, direcționare spre sine și cooperare, în comparație cu Profilul 2(Conștiincios/Precaut).

Ambele profiluri de personalitate au nivele moderate a dependenței de recompensă și căutării noutății, și nivele scăzute de auto-transcendență. Astfel, s-a concluzionat că Profilul 1 e mai probabil să prezică starea de bine a studențiilor la medicină și capacitatea lor de reziliență pe parcursul etapei de formare, în timp ce profilul 2 e mai anxios. Ambele profiluri cuprind tineri mai maturi, responsabili și mai bine organizați decât majoritatea populației.

Așadar, odată identificate aceste combinații de trăsături e important să încurajăm și să optimizăm dezvoltarea acestora și menținerea rezilienței pe toată perioada de formare a studențiilor, pentru a le menține atât starea de bine cât și sănătatea psihică și fizică intregă.

Pornind de la trăsăturile de personalitate ale doctorilor, AMA (The American Marketing Assosciation) a identificat 4 tipuri distincte de personalitate: doctorul entuziast și popular, doctorul meticulos și logic, doctorul impulsiv și nerăbdător și doctorul sensibil și focusat pe nevoile oamenilor.

Doctorul entuziast și popular

E cel care caută constant aprobarea din partea celorlați și recunoaștere socială, e cel aflat în centrul atenției, carismatic și optimist. E întâlnit în domenii precum bariatria, a cărui pacienți se confruntă cu probleme legate de obezitate, unde aceștia au nevoie de puțin optimism.

Doctorul meticulos și logic

Preferă ordinea și disciplina, să fie organizat. E valorizat de către ceilalți pentru abilitățile sale intelectuale, pentru ei e importantă calitatea muncii și competența, studioși, curioși, sceptici, cu un nivel mare de căutare
a noutății. Focusați pe calitate și fiabilitate, îi vei găsi în domenii tehnice precum ortopedia sau cardiologia, dar și în domenii de cercetare, datorită curiozității lor nemărginite.

Doctorul impulsiv și nerăbdător

E distras de cele mai multe ori, focusat pe mai multe sarcini, nu are prea multă răbdare cu pacienții. Sunt competitivi, le place să câștige și le plac provocările. Sunt doctorii care vin cu soluțiile cele mai riscante și inovative. Îi vei găsi în domenii cu nume mari cum ar fi cardiologia și ortopedia, dar și în domenii care cer soluții rapide cum ar fi în diagnostic sau situațiile de urgență.

Doctorul sensibil la nevoile paciențiilor săi

Are nevoie de stabilitate, vor fi foarte atenți atunci când își vor cunoaște pacienții, liniștit, o prezență calmă și plăcută, deschis la suflet, fiind o plăcere de fiecare dată când te duci la el al cabinet. El valorizează cel mai mult suportul pe care îl oferă celorlalți. Îl vei găsi în domenii ce presupun compasiune și înțelegere precum oncologia, pediatria, medicina de familie.

Așadar, am observat că personalitatea joacă un rol esențial în traseul doctorilor, în viața lor și a paciențiilor lor. E important ca aceștia să își identifice trăsăturile ce îi recomandă atât să fie doctori de succes, cât și să facă față cu brio
provocărilor și stresului cu care vine această meserie, și nu în ultimul rând să se folosească de acestea și pentru a-și da seama în ce domeniu al medicinei pot profesa, aducând un beneficiu atât lor, cât și societății.

 

 

Bibliografie:
Lipsenthal,L, (2009). The Physician Personality: Confronting Our Perfectionism and Social Isolation. Preluat de pe http://www. holisticprimarycare.net.

Eley,D,S & Leung,J &  Hong,A,B &  Cloninger, K, M &  Cloninger,R,C, (2016). Identifying the Dominant Personality Profiles in Medical Students: Implications for Their Well-Being and Resilience. PLOS one, a peer reviewed, open acces journal,v.11(8).

Russom,B. 4 Physician Personality Types and How to Manage Them. Preluat de pe
http://medium.com.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *