Articolele pe care le-am scris până acum despre sănătatea psihică arătau mai degrabă resorturile interioare care duceau la probleme emoţionale sau comportamentale. Totuși, unul dintre cei mai importanţi factori care ne influenţează sănătatea psihică este societatea.

Individul se află într-o încercare continuă de adaptare și integrare în societate. Iar tulburările psihice apar doar în raport cu societatea. Aceasta, nu determină doar standardele exterioare ci construiește structura psihică a oricărei persoane, influenţând dorinţele, emoţiile și comportamentul nostru.

Ceea ce se abate de la structura impusă devine anormal și deviant. Dar deviantul și anormalul pot să apară tocmai ca urmare a presiunii pe care societatea o impune asupra persoanei. Este cumva paradoxal că mai întâi societatea fixează o structură după care pune presiune pe acea structură, ceea ce o poate destructura.

Astfel societatea duce la dezvoltarea unor tulburări psihice.

Concret, societatea cere si valorizează mai ales succesul. Succesul este tradus în prezent prin deţinerea de obiecte de înaltă valoare. Valoare este dată din nou de către societate.

Oamenii ajung să se valorizeze ei înșiși prin valoarea obiectelor și să înveţe să-și dorească acele obiecte pentru a deveni respectaţi și valorizaţi.

Dacă un individ întâlnește dificultăţi în a-și însuși ceea ce este valoros el ajunge să se devalorizeze pe el însuși, să renunţe și să devină depresiv.

Desigur, o cale de a obţine succesul este reprezentată de muncă. Munca este și ea intens valorizată, uneori cu costuri foarte mari. Mai nou, companiile caută specific persoane cu sindromul Asperger, deoarece sunt foarte productive.

Aspergerul este o formă de autism care începe să apară tot mai des. Autismul este o modalitate prin care individul se întoarce către el însuși și răspunde minim la factori exteriori.

Pe lângă autism, o concentrare foarte mare pe muncă combinată cu o hiperresponsabilitate poate să ducă la Burnout, probleme cu stresul, anxietate.

Respingerile din partea celorlalţi poate să ducă la anxietate socială, personalitate evitantă, schizoidă sau anxioasă.

Când frustrările sunt foarte mari, deoarece obţinerea scopurilor este împiedicată, se poate ajunge la accese de furie și agresivitate iar sanatatea psihica are de suferit. Abuzurile comise pot rezulta într-o personalitate de tip borderline.

Ce este cel mai interesant este că psihopatiile sau personalităţile antisociale și paranoide sunt produse tot de către societate. Atunci când o persoană începe să perceapă societatea ca pe un pericol, se poate întoarce împotriva ei.

Popularitatea aspectului fizic promovată de mass-media poate duce la personalităţi histrionice și narcisism, anorexie sau bulimie. Eșecul încercării de a obţine recunoașterea are un efect profund asupra personalităţii.

Așadar, societatea ar trebui să-și asume în parte daunele asupra sănătăţii psihice pe care le provoacă la nivel individual. În schimb, aceste daune sunt uneori transformate în judecăţi negative cu recul asupra aceleiași sănătăţi psihice.

Cred ca fiecare persoană ar trebui să fie apreciată și valorizată indiferent de cât de mult răspunde la cerinţele societăţii sau oricât de mult se diferenţiază de ceilalţi.

Abaterea de la normă este cea care a dus în definitiv la evoluţie.