Ce sunt tulburările de alimentație?

Tulburările de alimentație sunt o categorie de tulburări ce descriu comportamente de hrănire neregulate, nesănătoase și o îngrijorare excesivă cu privire la forma propriului corp și al greutății acestuia.

Importanța tot mai mare pe care societatea o acordă aspectului fizic face ca multe persoane să se evalueze global din această privință. Valoarea unei persoane începe să fie dată de modul în care arată, ceea ce poate avea mai multe efecte negative. Preocuparea față de imaginea fizică poate duce la o schimbare în comportamentul alimentar care poate să fie dăunătoare.

Pe de altă parte, tulburările de alimentație pot să apară ca urmare a unui mod inadecvat de gestionare a emoțiilor.

Cele mai comune tulburări de alimentație sunt anorexia, bulimia și binge eating-ul.

Anorexia

Anorexia se caracterizează în plan mental prin frica obsesivă de a lua kilograme în plus, acompaniată de o imagine nerealistă asupra propriului corp. Persoanele care suferă de această tulburare au o percepție negativă, distorsionată, asupra imaginii lor corporale și urmăresc pierderea în greutate chiar dacă sunt subponderale.

De cele mai multe ori, aceste persoane recurg la diete extreme, activități sportive în exces și refuză alimentarea corectă, adecvată vârstei și conformației fizice. În urma acestor comportamente pot apărea numeroase alte probleme fizice printre care dificultăți cardio-vasculare, infertilitate, osteoporoză, leziuni ale creierului și cedare multiplă a organelor. Dintre toate tulburările alimentare, anorexia prezintă cel mai mare risc de deces.

Bulimia

Bulimia este caracterizată prin alimentarea excesivă urmată de comportamente menite să contracareze efectele excesului de alimente. Printre acestea se numără exercițiile fizice excesive, utilizarea de medicamente diuretice sau laxative și vomitatul forțat.

Asemănător cu anorexia, și această tulburare este însoțită în plan psihic de o percepție negativă a imaginii corporale, dar și de sentimente de vină, rușine și lipsă a controlului cauzate de acest ciclu al mâncatului excesiv urmat de eliminare.

Printre efectele adiacente ale acestei tulburări amintim: problemele gastro- intestinale, deshidratare uneori severă și dificultăți cardiace.

Binge-eating (mâncat compulsiv)

Alimentația excesivă se manifestă prin pierderea controlului individului asupra mâncatului și respectiv a cantității de alimente pe care o consumă. Neexistând comportamentele compensatorii ca în cazul bulimiei, binge-eating-ul duce de multe ori la obezitate, ceea ce face ca persoanele care au această tulburare să aibă risc crescut de dezvoltare a bolilor cardio-vasculare.

Ca și în cazul celorlalte două tulburări menționate anterior, și în acest caz, oamenii sunt copleșiți de sentimente negative legate de imaginea corporală. Se pot simți vinovați din cauza alimentației haotice sau rușinați de fizicul lor, fapte care pot contribui la perpetuarea și avansarea tulburării.

Cauze

Tulburările alimentare pot apărea din cauze multiple, biologice, psihologice și de mediu. Cele mai comune cauze sunt imaginea negativă asupra corpului, stima de sine foarte scăzută, traume (de exemplu abuzul sexual în copilărie, despărțirea de un partener), deficiențe alimentare, familii dezechilibrate și unele sporturi sau cariere care impun aspectul estetic al corpului.

Tratament

Tratamentul pentru aceste tulburări se poate desfășura pe mai multe nivele. În funcție de gravitatea cazului se pot recomanda servicii și monitorizare medicală, schimbări în nutriția pacientului, diferite tipuri de psihoterapie și medicație pentru a ameliora simptomele psihice cum ar fi anxietatea și schimbările de dispoziție.

Schimbarea convingerilor în legătură cu propria persoană prin psihoterapie poate duce la schimbări și în privința comportamentului alimentar. Dacă o persoană începe să se evalueze din alte puncte de vedere, se acceptă așa cum este și are o stimă de sine bună atunci poate depăși aceste tulburări.