Reacţiile la despărţire prezic ce se va întâmpla în viitor.

Aşa cum reiese din articolul precedent, dacă aţi avut planuri de a vă muta împreună sau de căsătorie, dacă aveţi un căţel sau prieteni comuni, ori dacă obişnuieşti să te bazezi mai mult pe partener pentru siguranţă şi confort sau dacă eşti o persoană care se bazează pe sine însuşi pentru aceleaşi lucruri, atunci toate acestea iţi vor influenţa modul în care reacţionezi după despărţire.

Şi chiar dacă un ataşament anxios duce la o creştere personală mai mare, după despărţire, Davis, Shaver & Vernon (2003) subliniază că el este asociat şi cu o preocupare mai mare faţă de fostul partener, o mai mare insistenţă asupra pierderii, un distress emoţional mai mare, încercări exagerate de a restabili relaţia, motivaţie sexuală în legătură cu partenerul, furie, răzbunare şi modalităţi nepotrivite de a face faţă.

În schimb, cei cu un ataşament evitant suferă mai puţin şi caută mai puţin compania altor persoane, bazându-se pe ei înşişi pentru a trece peste. Iar persoanele cu un ataşament securizant utilizează mai ales strategii sociale de aface faţă, bazându-se pe prieteni şi familie pentru siguranţă.

Prietenia pe facebook cu fostul sau fosta şi verificarea profilului

După o despărţire, mulţi rămân prieteni pe facebook şi adesea îşi vizualizează profilul unul altuia ştiind că nu vor fi descoperiţi. Totuşi ce efect are acest comportament? O cercetare foarte interesantă (Marshall, 2012) privind prietenia pe facebook după despărţire a descoperit că o continuare offline a legăturii cu un fost partener romantic, poate întrerupe recuperarea emoţională. Persoanele care au rămas prieteni pe facebook cu foştii parteneri, în comparaţie cu cei care nu au făcut acest lucru, au raportat emoţii mai puţin negative, o dorinţă sexuală mai mare şi un dor mai mare, dar o dezvoltare personală mai mică. În ansamblu, rezultatele indică faptul că expunerea la un fost partener pe facebook, poate obstrucţiona procesul de vindecare şi de a „trece peste”.

Implicarea într-o nouă relaţie pentru a face faţă despărţirii

Alte persoane preferă ca după o despărţire să intre imediat într-o relaţie pentru a face faţă emoţiilor negative. Spielmann, Macdonald & Wilson arată că focalizarea pe o persoană nouă poate ajuta indivizii cu ataşament anxios să depăşească relaţia cu fostul partener. Şi că dorul şi ataşamentul pentru fostul sau fosta este întrerupt atunci când cei cu ataşament anxios au un nou partener romantic.

Alte două experimente ale aceloraşi autori demonstrează că deataşarea de ex-prieten/ă poate fi indusă prin a-i face să creadă că vor găsi cu uşurinţă un nou partener. Astfel se concluzionează că începerea unei noi relaţii imediat după despărţire, poate fi o parte bună a procesului de revenire după terminarea unei relaţii. Deci pentru cei care au un ataşament anxios, să înceapă o nouă relaţie îi poate ajuta destul de mult, nu sunt menţionate însă efectele în cazul celor cu ataşament evitant sau securizant.

Rebound sex

Implicarea într-o nouă relaţie nu este singura modalitate utilizată de persoane pentru a face faţă despărţirilor. Sexul este adesea folosit, ori pentru răzbunare, ori pentru a face faţă mai bine situaţiei. Rebound sex înseamnă exact utilizarea sexului pentru a depăşi momentele mai grele şi pentru a înlătura amintirile care sunt destul de greu de înlăturat din minte şi care acum creează o stare negativă.

Un studiu (Barber & Cooper, 2014) descoperă că în concordanţă cu părerea populară, sexul de răzbunare şi rebound sex este destul de frecvent imediat după despărţire şi descreşte în timp, ca şi probabilitatea de face sex cu un nou partener. De asemenea, cei care au fost „părăsiţi” de parteneri simt mai mult distres şi mai multă furie şi este mai probabil ca aceştia să facă sex pentru a face faţă şi pentru a se răzbuna sau pentru a „trece peste”. Indivizii care au raportat că au făcut sex pentru a se descurca cu emoţiile negative sau pentru a se răzbuna, au şi o rată mai mare de contacte sexuale cu străini sau cu parteneri noi în timp.

Deci utilizarea sexului ca mecanism de coping poate duce la un astfel de comportament pe o perioadă mai îndelungată. Totuşi sentimentul de regret poate apărea destul de des după un act sexual fără implicare, femeile fiind mai predispuse decât bărbaţii la acest lucru, dar regretul este influenţat şi de calitatea relaţiei sexuale (Fisher & co. 2012), dacă totul a fost bine, este mai puţin probabil ca cineva să regrete.

Aşadar modurile de a „trece peste” pot fi foarte diferite dar ele vor influenţa persoana pe termen lung şi îşi vor spune cuvântul asupra succesului în ceea ce priveşte modul în care va decurge viaţa după o despărţire. Totuşi nu există o soluţie generală, diferenţele individuale contează destul de mult.

1. Barber L L, Cooper M L – Rebound sex: sexual motives and behaviors following a relationship breakup, 2014.
2. Davis D, Shaver P R, Vernon M L – Physical, emotional, and behavioral reactions to breaking up: the roles of gender, age, emotional involvment and attachment style, 2003.
3. Fisher M L, Worth K, Garcia J R, Meredith T – Feelings of regret following uncomitted sexual encounters in Canadian university students, 2012.
4. Marshall T C – Facebook surveillance of former romantic partners: associations with postbreakup recovery and personal growth, 2012.
5. Spielmann, Macdonald & Wilson – On the rebound: focusing on someone new helps anxiously attached individuals let go of ex-partners, 2009.