Psihologi: Marius Pentilie, Lavinia Holhoș, Daniel Cîmpean, Radu Podar, Mihaela Chereji, Bianca Șerban
Începând să scriu acest articol, am petrecut câteva minute analizând în minte discuții cu diverși clienți, din ultimii ani. Am încercat sa îmi amintesc cazuri în care conversația despre vinovăție nu a reprezentat un eveniment major, care s-a dovedit ulterior și un factor important în starea de blocaj a persoanei.
Ai mulți oameni în jurul tău cu care ai o relație foarte bună: ești prieten, fiu/fiică, nepot/nepoată, părinte sau partener de viață al cuiva. În mare parte, ai o comunicare bună cu ei. Bineînțeles că din când în când atât tu, cât și cealaltă persoană faceți greșeli.
Aveți din când în când discuții și certuri despre diferite probleme, mai mici sau mai mari. Soluția ta pentru astfel de momente este să te sustragi fără să stai pe gânduri spunând “Îmi pare rău, dar până la urmă știi că așa sunt eu.”. Cu timpul, realizezi că oamenii din jurul tău încep să se îndepărteze de tine. Citeste mai mult about Așa sunt eu …
Divorțul este perceput ca un eveniment unic, staționar, negativ, care are numeroase efecte adverse asupra vieții copilului. Acesta lasă amprente traumatice asupra oricărui copil.
Părinții care întâmpină dificultăți în a identifica stările emoționale, se întreabă de ce copiii lor devin agresivi, care sunt motivele pentru care copilul lor a renunțat la a învăța sau: “Nu sunt eu o mamă bună?”, „Ce îl face pe copilul meu să se simtă așa?”.
Întreaga lume a fost afectată de diverse crize, precum cea sanitară, economică și socială din perioada pandemiei de Covid-19. Așadar, tot ceea ce se întâmplă prezintă o perspectivă nouă de viață, implicând și un grad ridicat de stres.
Sindromul impostorului, cunoscut și sub numele de sindrom de fraudă, descrie persoanele cu performanțe ridicate care, în ciuda succesului obiectiv, nu reușesc să-și internalizeze realizările.
Sindromul impostorului poate afecta pe oricine, indiferent de muncă sau statut social, dar indivizii cu rezultate înalte îl experimentează adesea. Acest sindrom și-a făcut apariția relativ recent la sfârșit de secolul XX, mai exact în anul 1978. Conform unei analize din 2020, 9%-82% din oameni trec printr-un episod de sindrom al impostorului. Din ce putem observa este un lucru cu care mulți oameni se confruntă dar despre care nu se vorbește în termeni corespunzători.
Depresia post-partum sau postnatală poate fi considerată o complicație ce apare, exact cum spune și denumirea latină, după naștere.
Nașterea unui copil este o schimbare majoră în viața unei femei, drept urmare de multe ori poate avea consecințe la nivel de sănătate mentală. Simptomele sunt similare cu cele ale depresiei majore și poate fi diagnosticată la mai mult de două săptămâni după naștere. Mamele care se confruntă cu o astfel de tulburare au simptome de tristețe profundă, epuizare sau chiar lipsa emoțiilor.
Pandemia și boala pot produce mai multe efecte psihologice negative.
Multe dintre semnele și simptomele bolii au efecte de natură psihologică – durere, oboseală, pierderea încrederii în sine, depresie, anxietate, modificarea somnului, pierderea apetitului. Aceste efecte sunt acompaniate de cele de natură cognitivă – concentrare slabă, afectarea memoriei, a conștiinței.
Tulburările alimentare sunt caracterizate prin tulburări severe și persistente în comportamentele alimentare, în gândurile și emoțiile tulburătoare asociate. Acestea pot fi condiții grave care afectează funcții din sfera fizică, psihologică și socială.
Tipurile de tulburări alimentare includ: anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, ruminația, tulburarea de alimentare evitantă/restrictivă și tulburarea de alimentație compulsivă (binge eating).
Tulburările alimentare afectează până la 5% din populație, cel mai adesea se dezvoltă în adolescență și la vârsta adultă tânără. Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă sunt mai frecvente la femei, dar toate pot apărea la orice vârstă și pot afecta orice sex.
Tulburările de alimentație sunt adesea asociate cu preocupări față de mâncare, (alimente, greutate), insatisfacție față de propriul corp, elemente cognitive și de personalitate, exemplu, anxietate față de alimentație sau consecințele consumului anumitor alimente.
Citeste mai mult about Rolul emoțiilor în tulburările alimentare …
Cu siguranță multe persoane au auzit măcar o dată despre Blue Monday, cum că ar fi cea mai deprimantă zi din an, pentru care ar trebui să ne pregătim într-un mod anume, special.
Aceasta cade de fiecare dată în cea de a treia luni din Ianuarie, conform unor parametri ca timpul trecut de la Crăciun, condițiile de vreme și serile lungi și negre din această perioadă, datoriile acumulate, eșecul de a îndeplini obiectivele stabilite pentru anul nou sau nivele scăzute ale motivației în general. Citeste mai mult about Blue Monday – sănătatea mentală contează …
Ai simțit vreodată o teamă intensă care te-a împiedicat să te comporți așa cum ai dorit? Ai simțit vreodată o mânie care te-a făcut să-ți imaginezi cea mai cruntă răzbunare sau care te-a facut să răbufnești? Te-ai panicat vreodată gândindu-te la cel mai rău lucru care se poate întâmpla și nu ai putut să-ți iei gândul? Ai simțit cum te adâncești în tristețe și neajutorare părând că nu mai există nici o soluție, câutând ușurarea în alcool sau mâncare? Citeste mai mult about 5 strategii ca să-ți reglezi emoțiile …
Tulburările afective sunt caracterizate prin schimbări ale stărilor de spirit, ale trăirilor și gândurilor. Modul de a se raporta la viață a persoanelor care suferă de aceste tulburări se modifică drastic, observându-se tranziții comportamentale dese. Pot apărea schimbări atât la nivel fizic, emoțional cât și cognitiv (gândire).
Un psiholog sau un psihiatru poate depista astfel de tulburări. Acest lucru este făcut folosind evaluarea psihologică sau psihiatrică. Citeste mai mult about Tulburările afective …
Depresia este una dintre cele mai frecvente boli din societatea noastră. Aceasta prespune o energie scăzută, tristeţe, deprimare, probleme cu somnul și alimentaţia, lipsa de speranţă, probleme de concentrare, retragere, vinovăţie, gânduri negative.
Printre factorii care contribuie la depresie se află anumite particularităţi ce ţin de genetică, chimia creierului, mediul de viață, modul de gândire, mediul social, stresul. Citeste mai mult about Află cum poate fi înlăturată depresia mai ușor …
Viaţa de cuplu poate fi afectată de o constelaţie de factori, atât interni,cât și externi. Relaţia va trece prin suișuri și coborâșuri, situaţiile vor fi modelate de personalităţile partenerilor, vulnerabilităţile și metodele lor de coping. Citeste mai mult about Depresia în cuplu – o boală cu transmitere prin vorbe …
Totul este bine! Așa sună răspunsul pe care îl dai celor care te întreabă – ce faci? ce ai păţit?, cu un zâmbet pal pe faţă, cu care nu poţi păcăli pe nimeni, nici măcar pe tine.
Treci nepăsător, mai degrabă te târăști prin mulţime, în drum spre serviciu când fără să vrei îţi vezi reflexia în geamurile unui magazin. Citeste mai mult about Umbra ta …
Scriu acest articol la solicitarea de a promova un proiect care se desfășoară în București. Este unul dintre primele proiecte de acest gen din Romania. Un proiect despre care cred ca ar trebui sa se repete tot mai mult. Citeste mai mult about Faţa ascunsă – să vorbim despre depresie …
Izolarea socială poate să ducă la depresie, iar depresia la izolare socială. O persoană care este în mod constant respinsă de ceilalți începe să devină treptat depresivă. Această respingere poate surveni mai ales în copilărie sau adolescență, din diferite cauze. Citeste mai mult about Izolarea socială și depresia …
Să vorbim despre depresie
Depresia este secretul de familie despre care nimănui nu-i place să vorbească. Uitaţi-vă în jurul vostru, s-ar putea ca una sau mai multe persoane pe care le cunoaşteţi să se confrunte cu o depresie. Citeste mai mult about “Demonul amiezii – o anatomie a depresiei” …