Ce zice testul copacului sau o mandala despre tine

copac_iarna

Testul copacului

Testul copacului (testul arborelui) este unul dintre cele mai utilizate şi cunoscute instrumente din practica psihologică atât pentru psihologi cât şi pentru populaţia generală. Aproape că nu există persoană care să nu fi dat acest test sau să nu fi auzit de el.

Mandala – explicaţii

Mandala sau interpretarea mandalei este mai puţin cunoscută, devenind o modă în ţara noastră destul de recent. Mandala este practic o imagine constituita dintr-un joc de forme geometrice. Ea apare în foarte multe culturi, cel mai adesea fiind un simbol pentru univers sau suflet, fiind utilizată şi ca expresie artistică.

Carl Gustav Jung este cel care explică imaginea mandalei din punct de vedere psihologic. El a observat că mandala apare destul de frecvent în visele oamenilor atât în prezent cât şi în trecut, indiferent de cultură sau educaţie. În plus, mandala apare în culturi foarte diferite, fără o legătură între ele, de la azteci, la budişti, la egipteni, etc. Jung a încercat să explice acest lucru prin transmiterea unor imagini arhetipale (originare) în inconştientul colectiv.

Adică, dacă visaţi o mandală, fără să fi văzut în prealabil una, înseamnă că este o moştenire din trecuturile îndepărtate ale strămoşilor. Deşi teoria inconştientului colectiv poate fi adevărată, adică unele informaţii să se transmită din generaţie în generaţie prin codarea genetică. Apariţia mandalei în diferite culturi şi în diferite timpuri poate avea şi o altă explicaţie.

Aşa cum piramidele sunt specifice unor culturi diferite, fără legături între ele, datorită formei simple şi robuste care permite construcţia pe verticală (înălţimea fiind asociată mereu cu sacrul). Şi mandalele pot fi ceva comun prin forma simplă pe care o presupun şi la care poate ajunge oricine. (îmi pare rău să-i dezamăgesc pe cei care consideră piramidele construcţii ale extratereştrilor sau pe cei care le pun pe seama vreunei conspiraţii)

Teste proiective

Vă întrebaţi poate ce legătură este între testul arborelui şi o mandală. Legătura este că ambele sunt utilizate ca teste psihologice proiective. Testele proiective sunt teste care conţin un stimul slab structurat (confuz, fără logică) în care subiectul primeşte o sarcină prin care este nevoit să completeze cu conţinutul propriului psihic ceea ce este slab structurat. Printre alte teste proiective se poate aminti testul petelor de cerneală Rorschach (un test foarte cunoscut şi utilizat), testul culorilor Luscher şi testul de apercepţie tematică T.A.T.

Validitatea şi fidelitatea testelor

Chiar dacă testul arborelui este foarte des folosit, validitatea lui (să măsoare ceea ce îşi propune) şi fidelitatea (să măsoare mereu acelaşi lucru) sunt practic inexistente. Aproape că nu există studii despre validitatea şi fidelitatea acestui test.

Una dintre cercetările care analizează literatura privind testele proiective şi în special testul copacului (Stemplewska-Żakowicz & Paluchowski, 2013) arată că există o lipsă a dovezilor în ceea ce priveşte validitatea modului de interpretare a desenelor copacilor descrisă în manual, mai mult, fidelitatea măsurătorilor făcute utilizând această tehnică este necunoscută. Iar în concluzie se specifică faptul că testul copacului nu întruneşte criteriile contemporane pentru un diagnostic de încredere şi că poate fi dăunător dacă este utilizat în acest scop.

Interpretări eronate

De altfel, chiar cei testaţi prin această modalitate au contestat interpretările, îndoindu-se că o anumita particularitate a desenului (gaură în copac, forma trunchiului, dispunerea crengilor) poate reprezenta o anumită trsătură (traumă, sociabilitate sau depresivitate). De fapt acele particularităţi pot reprezenta mai mult o opţiune estetică sau una învăţată. (aşa s-a învăţat la şcoală)

În ceea ce priveşte interpretarea mandalei sau administrarea ei ca test, încă nu a fost luată în considerare de comunitatea ştiinţifică. Interpretările pe baza unui desen nu numai că nu pot fi standardizate, dar este posibil să nu aibă nici o legătură cu ceea ce se doreşte a fi măsurat. Adică din nou poate fi o problemă de estetică şi nu una psihologică.

Totuşi chiar dacă testele proiective au o validitatea şi fidelitate scăzută, existând foarte multe cercetări, mai ales în cazul Rorschach şi T.A.T, acestea pot fi utilizate în cadrul psihoterapiei. Dar nu se poate pune o bază mare pe informaţiile produse de aceste teste, decât dacă sunt confirmate de alte măsurători valide.

Alegere pentru psihologi şi clienţi

Problema se pune pentru clinicieni dacă este oportun să foloseşti de exemplu testul copacului, pentru care există dovezi că poate fi dăunător dacă este utilizat în scop de diagnostic. Sau dacă este mai oportun să fie folosite alte teste proiective pentru care există cercetări amănunţite în care se arată limitele şi situaţiile în care poate fi utilizat.

Dacă ai făcut o mandală sau un copac frumos (şi asta e subiectiv) poate însemna că ai un simţ estetic mai mult sau mai puţin dezvoltat sau anumite aptitudini pentru artele plastice. În rest aceste producţii nu pot oferi informaţii relevante despre psihic.

Chiar dacă există dovezi clare ale inutilităţii celor două instrumente, probabil că ele vor dăinui mult timp în practica psihologică şi probabil că vor fi preferate de anumite persoane care doresc să se cunoască mai bine, în dauna unor instrumente care pot fi într-adevăr de ajutor în acest scop.

Nu rămâne decât întrebarea:

Oare aceste persoane chiar vor să se cunoască?

    1. Buna Gaby, teama de spatii inchise este o fobie. Fobia este o problema de anxietate care se produce prin asocierea dintre situatie (spatiu inchis) si frica, fiind intretinuta de anumite ganduri. Pentru a scapa de aceasta fobie, cele mai eficiente tehnici sunt de relaxare, expunere si restructurare a gandurilor. Poate fi folosita si hipnoza, dar de obicei celelalte tehnici sunt suficiente pentru a scapa de aceasta frica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.