Întârzierea în dezvoltarea limbajului

Întârzierea în dezvoltarea limbajului

Întârzierea în dezvoltare a limbajului implică raportarea la o normă privind achiziția limbajului.

Această întârziere este considerată un blocaj al ritmului de evoluție.

Un copil cu întârziere în dezvoltarea limbajului până la vârsta de 3 ani folosește un număr redus de cuvinte, le pronunță greșit, nu formează propoziții simple, însă are auzul bun și organele fono-articulatorii normal dezvoltate.

  • Întrebarea principală este în ce măsură putem ști dacă are nevoie copilul de logoped sau nu.

La această întrebare se poate formula următorul răspuns: evaluarea timpurie și monitorizarea cu scop preventiv ar trebui să fie direcțiile de abordare a copilului care prezintă un ritm atipic de dezvoltare.

  • A doua întrebare ar fi, când ar trebui să beneficieze copilul de logopedie?

Răspunsul ar fi, cel evaziv și cu caracter general- cât de repede posibil, odată ce se sesizează o abatere de
la normă. Iar răspunsul concret, cu caracter specific- după prima evaluare screening a copilului ( Scorul
Apgar).

Scorul Apgar între 7-10 indică faptul că nou-născutul se află într-o stare bună de funcționare.

Scorul între 4-7 indică riscul nou-născutului de a dezvolta anumite tulburări, cu consecințe mai mult au
mai puțin ireversibile.

Scorul sub 3 evidențiază prezența unui risc foarte crescut de a dezvolta tablouri patologice, cu consecințe
semnificative și ireversibile în planul dezvoltării.

Repere în dezvoltarea tipică

La naștere răspunde la sunetele puternice din mediul înconjurător prin mișcări corporale și de plâns.

Între 0-3 luni, tresare la sunete mai intense, se oprește din plâns sau zâmbește ca răspuns la apelarea
acestuia.

Își intensifică sau se oprește din supt ca răspuns la sunetele din jur.  Pare că recunoaște vocea părinților.

Plânge variat în funcție de context, scoate sunete prin care semnalează confortul, zâmbește la
vederea părintelui.

Între 3-4 luni, răspunde la modificările din tonoul vocii, se orientează spre sursa sonoră. Emite o serie de
sunete, apare un fel de gângurit, chicotește și râde.

Între 5-6 luni, își ascultă propria voce, începe să localizeze sursa sonoră, pare că diferențiază vocile
supărate și cele fericite. Demonstrează interes pentru jucăriile care emit sunete. Apare lalația canonică.

Între 6-11 luni, își recunoaște propriul nume, acordă mare atenție sunetelor din jur. Recunoaște o serie de obiecte familiare, în funcție de zgomotul pe care îl emit. Capacitatea de focalizare a atenției crește.

Răspunde corect la executarea acțiunilor simple. Gângurește imitând vorbirea din mediu ( tonalitatea) .
Se implică în activități ludice de tipul ,,cucu-bau,, și vocalizează ca răspuns la provocările verbale oferite.
Pare că fredonează cântecelele preferate.

La 12 luni, recunoaște numele celorlalți din jur, poate oferi unele jucării la cerere. Urmărește vorbirea
fără a fi distras de alți factori auditivi. Răspunde la muzică prin mișcări ritmice adecvate.

Articulează 1-2 cuvinte , chiar dacă nu sunt pronunțate corect. Folosește limbajul verbal pentru a atrage atenția asupra lui, vocalizează și vorbește cu jucăriile.

La 18 luni, înțelege din ce în ce mai multe cuvinte ( aproximativ 50). Utilizează câteva cuvinte ( 5-10),
chiar și nume de ființe, denumește obiecte. Imită spontan cuvinte, cântă. Articulează în special consoanele explozive anterioare ( P, B, M,T, D ) și N și H.

La vârsta de 1-2 ani, indică câteva elemente din schema corporală, execută prompt comenzile simple.
Urmărește secvențe scurte din desene animate.

Indică imaginea corespunzătoare cuvântului auzit, înțelege 250-300 cuvinte. Utilizează structuri alcătuite din 2 membrii, vocabularul este în creștere de la lună la lună. Face cu mâna pentru ,,pa-pa,,. Poate produce sunetele onomatopeeice, Folosește cuvântul ,,mai,, pentru a-și exprima opinia, nevoia, dorința. Înțelege cuvântul ,NU,,. Se extind abilitățile de pronunție a consoanelor C ȘI G. Utilizează corect pronumele personal ,,EU,,.

La vârsta de 2-3 ani, diferențiază sus-jos, în-pe, mare-mic. Execută comenzile duble ( închide ușă și stai jos). Începe să înțeleagă prepozițiile ( în, pe) și pronumele personal ( el, ea, noi,voi) și aspectele ce țin de cantitate. Achiziționează schema corporală, utilizează generalizat pronumele personale. Structura gramaticală este în dezvoltare , prin urmare poate asocia printr-o relație gramaticală verbul cu
substantivul.

Poate genera unele vorbe de plural, are un volum al vocabularului de aproximativ 45 cuvinte. Identifică 3-4 culori. Apar noi consoane ( f, v, l) . Vorbirea este inteligibilă , denumește obiecte
din jur atunci când vorbește despre ele.

La vârsta de 3-4 ani, asociază cuvântul cu imaginea au obiectul pentru culorile principale, formele
principale, membrii familiei. Redă o poveste în linii generale, structurile propoziționale au o lungime de
3-4 unități. Povestește ce s-a întamplat la grădiniță sau în parc. Vorbirea este inteligibilă chiar și pentru
străini. Volumul vocabularului este de aproximativ 1000 cuvinte. Știe să își spună numele, chiar și numele de familie, recită scurte poezii și cântece. Pronunță sunetele siflante ( s, z), sunetele șuierătoare ( ș, j).
Proununță diftongii și structurile consonantice ( mp, pt, sm).

La vârsta de 4-5 ani , indică primul, mijloc, ultimul. Înțelege cuvintele care exprima timpul.Structurile
propoziționale au o lungime de 4-5 unități, folosește corect formele de trecut.

Volumul vocabularului este de 1500 cuvinte, numește și identifică majoritatea culorilor, formelor, texturilor. Adresează multe întrebări și problematizează prin ,,De ce?,, . Pronunță corect toate sunetele.

La vârsta de 5-6 ani, deosebește identicul de diferit, are achiziționată lateralitatea. Structurile
propoziționale au 5-6 unități , volumul vocabularului este de aproximativ 2000 cuvinte.

La vârsta de 6-7 ani, abilitățile perceptiv-vizuale se îmbunătățesc, la fel și abilitățile lingvistice. Abilitățile de coordonare ochi-mână și organizarea spațio-temporală se îmbunătățesc. Redă zilele săptămânii și lunile anului. Percepe secvențialitatea, redă o poveste corect din punct de vedere cronologic.

Indiferent de vârsta copilului, o identificare cât de cât la timp a problemelor de vorbire este esențială în
demersul de specialitate.

Dacă nu sunt corectate, aceste tulburări pot duce la tulburări de învățare a scris-cititului. La un moment
dat, copilul își va da seama de tulburarea pe care o are și atunci poate deveni neatent și agitat, rezultând
tulburări emoționale și de comportament.

Atunci când se asociază și cu alte tulburări, intervenția este mai dificilă și va fi un proces mai lung. De
aceea, este de preferat ca tratamentul să se facă de la o vârstă cât mai mică.

Dacă și copilul dumneavoastră are o întârziere în dezvoltarea limbajului sau aveți îngrijorări în această privință și doriți o evaluare sunați-ne la numărul 0749110148 pentru o evaluare la logoped in Cluj-Napoca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *