Tulburarea de panică
CE ESTE UN ATAC DE PANICĂ?
Atacul de panică este o stare de frică intensă care apare brusc, pe fondul unei stări de calm sau al unei stări anxioase.
Disconfortul crește treptat în aproximativ 10 minute și în general un atac de panică durează 20-30 minute.
Simptomele pot fi:
- bătăi rapide ale inimii, dureri în piept
- senzația de respirație dificilă
- transpirații
- tremor
- senzații de amețeală, leșin
- senzații de amorțeală, căldură sau frig
- senzația de detașare față de ambient sau față de sine
- frică intensă de a “înnebuni” sau de a pierde controlul
- senzația de moarte iminentă
Simptomele pot varia de la un atac la altul și uneori pot apărea inclusiv în timpul nopții.
Uneori atacurile de panică pot fi asociate cu anumite situații, alteori pot apărea din senin.
De multe ori, pacienții ajung să apeleze la serviciile de urgență, întrucât simptomele sunt asemănătoare unui infarct miocardic, însă în atacul de panică analizele și investigațiile efectuate sunt normale.
CARE ESTE DIFERENȚA DINTRE ATACURILE DE PANICĂ ȘI TULBURAREA DE PANICĂ?
În tulburarea de panică, atacurile de panică apar în mod imprevizibil și repetat, de la câteva atacuri pe an până la mai multe atacuri pe zi.
Atât severitatea, cât și frecvența atacurilor de panică pot varia.
Atacurile de panică sunt însoțite, timp de cel puțin 1 lună, de îngrijorări persistente privitor la repetarea lor și la consecințele posibile, cum ar fi teama de a pierde controlul, de a “înnebuni”, de a avea un infarct sau o boală gravă.
Uneori persoanele îsi pot schimba comportamentul pentru a evita apariția unor noi atacuri de panică sau pentru a se asigura că ajutorul este disponibil când se întâmplă.
Astfel, pot ajunge să evite efortul fizic, ieșirea din casă, folosirea autobuzului, mersul la cumpărături, nemaiputând să-și îndeplinească sarcinile zilnice în mod corespunzător.
Persoanele cu tulburare de panică pot recurge uneori la consumul de alcool sau droguri, în încercarea de a controla atacurile, însă efectul acestora este de a le agrava.
CARE SUNT CAUZELE TULBURĂRII DE PANICĂ?
Ca în majoritatea tulburărilor psihice, cauzele tulburării de panică nu pot fi precizate exact, însă pe baza studiilor au fost identificați mai mulți factori de risc, care cresc vulnerabilitatea la dezvoltarea acesteia:
- tendința temperamentală de a trăi emoții negative și sensibilitatea la anxietate
- experiențele traumatizante în copilărie
- risc crescut la copiii parinților cu tulburare anxioasă, depresivă sau bipolară
- factorii de stres interpersonali: separări, pierderea unei persoane dragi, ajustarea la un rol nou,
probleme relaționale - fumatul
- consumul de droguri, alcool sau anumite medicamente
- consumul excesiv de cafeina
- bolile respiratorii
CUM SE DIAGNOSTICHEAZĂ TULBURAREA DE PANICĂ?
Diagnosticul este pus în urma unei evaluări făcute de medicul psihiatru, în care acesta analizează simptomele, frecvența și severitatea atacurilor de panică.
Trebuie să fie excluse afecțiuni medicale, spre exemplu bolile endocrinologice, cardio-pulmonare sau neurologice.
Medicul psihiatru poate recomandă efectuarea de analize medicale sau alte consulturi de specialitate.
De asemenea, atacurile de panică pot apărea și în alte tulburări psihice, precum anxietatea socială, fobii, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de stres post-traumatic, tulburări afective.
Nu în ultimul rând, trebuie exclus consumul de alcool sau droguri, care pot declanșa, întreține sau agrava simptomele.
CUM SE TRATEAZĂ TULBURAREA DE PANICĂ?
Tratamentul ce combină medicația psihiatrică cu psihoterapia este considerat mai eficient decât aceste metode folosite separat.
Tratamentul medicamentos poate consta într-un antidepresiv, inițiat la doză mică și asociat în primele 2 săptămâni cu un sedativ, pentru a ameliora accentuarea inițială a anxietății.
În ciuda denumirii, medicația antidepresivă are efecte mai complexe, fiind indicată și în alte tulburări, precum tulburarea de panică.
Efectul tratamentului este lent, fiind necesare între 6 și 12 săptămâni pentru ca simptomele să se amelioreze semnificativ.
În caz de persistență a atacurilor de panică, medicul psihiatru poate crește doza sau poate opta pentru altă medicație.
În caz de ameliorare a simptomelor, tratamentul medicamentos trebuie menținut minim 8-12 luni, ulterior fiind întrerupt treptat, sub supravegherea medicului psihiatru.
Unii pacienți necesită menținerea medicației pentru perioade mai lungi de timp.
Psihoterapia este importantă în completarea tratamentului medicamentos, cea mai studiată fiind terapia cognitiv-comportamentala, ce îmbină educarea privitor la interpretarea senzațiilor corporale și corectarea erorilor cognitive cu metodele de expunere, exercițiile de relaxare, exercițiile de respirație.
Netratată, tulburarea de panică devine cronică, unii pacienți căutând tratament doar după mulți ani în care au îndurat simptomele chinuitoare.
Cu cât pacienții se adresează unui psihiatru mai devreme în cursul tulburării, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.
Tulburarea de panică