ADHD

Autodiagnosticarea ADHD în era digitală: Apariția unei tendințe răspândite și influente

În era digitală în care trăim, autodiagnosticarea a devenit o prezență tot mai răspândită și influentă în rândul societății noastre.

Tot mai des întâlnim în grupurile noastre de prieteni sau pe platformele de social media oameni care pretind că și-au identificat singuri diverse afecțiuni mintale, pe baza unor informații găsite pe internet.

Un simplu scroll pe TikTok poate declanșa o serie de autocunoaștere, iar un individ poate ajunge la concluzia că suferă de ADHD sau alte tulburări psihice.

Riscuri și ambiguități ale autodiagnosticării pe platformele de social media

Probabil chiar și tu ai în grupul de prieteni oameni care zic “Am văzut mai multe Tik Tok-uri si cred ca am ADHD”.

În timp ce autodiagnosticarea poate fi în anumite situații utilă, în alte cazuri  poate duce la exagerarea simptomelor. 

Știm bine ca pacienții au o contribuție uriașă la stabilirea unui diagnostic. Iar acest lucru este prin inițierea consultării medicale și prezentarea simptomelor pentru evaluare.

Ei pot juca chiar un rol în negocierea diagnosticului. Dar, la sfârșitul zilei, ei nu se pot diagnostica singuri.

Confuzia în acest sens poate fi unul dintre motivele pentru care oamenii care și-au atribuit o etichetă, devin adesea furioși sau schimbă medicii des.

Importanța consultării specialiștilor în sănătatea mintală: De la informații generale la diagnostic precis

 Această tendință de autodiagnosticare este destul de obișnuită pentru persoanele tinere.

Există o explozie de conținut pe platformele de social media care ajută la identificarea simptomelor de o anumită tulburare.

De exemplu, hashtag-urile de pe TikTok din 2021 includ 2,7 miliarde de vizualizări pentru ADHD.

Impactul fenomenului “Tik Tok Brain “ asupra deficitului de atenție și a sănătății mintale

Videoclipurile de pe TikTok nu oferă diagnostice adecvate și amestecă simptomele care nu au legătură cu anumite afecțiuni.

De exemplu, dificultatea de concentrare la locul de muncă/școală de multe ori este prezentat ca un simptom al ADHD-ului.

Însă aceasta poate apărea și din cauza unui burn out, al unei anxietăți,  al unei depresii sau poate doar al unor zile care n-au mers conform așteptărilor noastre.

Mai exista riscul ca din 2-3 experiențe în care am pățit sa nu ne putem concentra la o anumită activitate, sa tragem concluzia ca avem ADHD.

Deficitul de atenție poate să apară și din cauza ca folosim aplicații tip Tik Tok (Ironic nu?). 

În zilele noastre, majoritatea dintre noi trăim viața legați de computerele și telefoanele noastre.

Cercetările au arătat că în ultimele două decenii durata de atenție a oamenilor s-a micșorat în moduri măsurabile.

Adevărul este că durata atenției noastre se micșorează atât de mult încât efectul media de tip scurt asupra funcțiilor noastre cognitive a primit un nume: “TikTok Brain”.

Conceptul de “TikTok Brain” este relativ nou, iar cercetările științifice pe termen lung sunt încă limitate în acest domeniu.

Cu toate acestea, este bine stabilit faptul că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare poate afecta negativ performanța academică.

Cum am putut observa, autodiagnosticarea este destul de ambiguă, ne poate oferi anumite indicii.

Dacă crezi că ai putea suferi de o afecțiune de sănătate mintală, nu ezita să te adresezi unui specialist pentru un diagnostic real.

Autodiagnosticarea poate aduce un sentiment de înțelegere și apartenență. Însă adesea conduce la exagerarea sau trecerea cu vederea a problemelor reale.

Alegând să ignorăm consultarea unui profesionist și să ne bazăm exclusiv pe propriile noastre judecăți, riscăm să punem în pericol starea noastră de sănătate mintală.

Este crucial să ne educăm în privința sănătății mintale. Să recunoaștem că simptomele pot fi diverse și pot indica diverse afecțiuni.

Consultarea unui specialist este esențială pentru un diagnostic precis. Cât și pentru a beneficia de un plan de tratament personalizat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.