Gaslighting-ul și cum îi facem față

Gaslighting-ul
Photo by Nathaniel Flowers on Unsplash

Gaslighting-ul și cum îi facem față. ”Nu sunt eu de vină, tu ești!”

Odată ce se mută cu noul ei soț în casa în care aceasta a copilărit, Paula constată că începe să își piardă mințile. Aude voci și zgomote din pod, are impresia că diverse obiecte pur și simplu dispar și își imaginează cum luminile din casă pâlpâie. Toate acestea se dovedesc a fi, de fapt, opera soțului său, care duce arta manipulării la un cu totul alt nivel, decizând să își convingă soția că a înnebunit, pentru a-și ascunde secretul întunecat.

Cele prezentate anterior constituie scenariul piesei de teatru Gas Light și, totodată, o descriere acurată a fenomenului cu aceeași denumire, derivat de pe urma acesteia, ”gaslighting”. Gaslighting-ul reprezintă o formă de abuz emoțional, menită să trezească victimei îndoieli legate de propriul raționament și de abilitatea sa de a filtra realitatea. Astfel, abuzatorul este precum un ”păpușar” ce profită de vulnerabilitățile celeilalte persoane, pentru a-i distorsiona realitatea într-un mod care să servească intereselor proprii. Cel mai adesea, acest fenomen apare în relațiile de cuplu, dinamica dintre cei doi protagoniști respectând următorul tipar. Abuzatorul, pe de o parte, dispune de o nevoie puternică de a obține admirație din partea celorlalți, pentru a-și preserva stima de sine. El își alimentează această nevoie exercitând control asupra victimei. Victima, pe de altă parte, vine în completarea acestui puzzle. Ea îl idealizează, astfel că se supune acțiunilor acestuia, căutându-i validarea.

 

Cum identifici un ”gaslighter”?

Trăsătura definitorie pentru astfel de persoane este narcisismul. De cele mai multe ori, narcisiștii apelează la aceste comportamente din dorința de a-și hrăni ego-ul și de a-și menține imaginea despre sine, de altfel extrem de fragilă, pozitivă. Narcisismul este dificil de identificat la unele persoane, întrucât nu este fățiș (”overt”), ci ascuns (”covert”). Cei ce aparțin celei de-a doua categorii menționate apar, de obicei, drept persoane carismatice și sociabile, trăsăturile narcisiste manifestându-se într-o formă subtilă. Există, totuși o serie de obiceiuri ”semnătură”, prezente la ambele categorii, care te pot ajuta să îți dai seama că ești subiectul gaslighting-ului.

În primul rând, un astfel de individ este caracterizat de o lipsă totală de asumare. Indiferent cât de pertinente sunt argumentele pe care le invoci, va reuși să deformeze situația astfel încât să se absolve integral de vină. Mai mult, va apela frecvent la victimizare, fiind conștient de controlul pe care îl deține. Ca rezultat, în final, te vei trezi că tu ești cel care poartă întreaga vină, rol pe care ți-l vei asuma rapid, din frica de a nu pierde validarea persoanei iubite.

În al doilea rând, abuzatorul recurge adesea la stigmatizare. Dacă nu reușește să altereze percepția asupra realității în sine, trece la încercarea de a invalida sentimentele tale în raport cu realitatea. Mai concret, în loc să nege, spre exemplu, faptul că a flirtat cu altcineva, îți va spune că reacția ta este disproporțională cu situația, că felul în care gestionezi lucrurile este greșit.

 

Mecanisme explicative

Repetiția e mama învățăturii. Există numeroase studii ce confirmă impactul puternic asupra creierului al expunerii repetate la un stimul. Așadar, cu cât auzim mai des replici precum ”Nu îți amintești tu bine, nu așa au stat lucrurile!”, ”Ești exagerată!” sau ”Ai interpretat tu greșit ce ți-am spus!”, cu atât e mai probabil să ajungem să le credem. Gaslighting-ul nu este un eveniment izolat, ci apare, cel mai adesea, sub forma unui tipar comportamental. De aceea, nu este de mirare faptul că persistența abuzatorilor în a distorsiona realitatea celeilalte persoane o lasă pe cea din urmă, într-un final, confuză și epuizată.

 

Reducerea disonanței cognitive. Disonanța cognitivă se referă la prezența concomitentă, la același individ, a două convingeri aflate în opoziție. Nu e deloc surprinzător că a trăi cu două astfel de cogniții consumă foarte mult din energia noastră psihică, astfel că, într-o asemenea situație, vom căuta în mod natural să reducem disonanța. Acest lucru se realizează prin modificarea cogniției mai puțin relevante pentru noi, astfel încât să se revină la congruență. În cazul gaslighting-ului, disonanța apare cu precădere la victimă. Mai precis, apar ciocniri între două cogniții ce vizează percepția sa asupra abuzatorului, Pe de o parte, apare ideea de ”Persoana din fața mea este cea mai minunată” iar, pe de altă parte, cea de ”Este o persoană rea, care nu mă înțelege”. Pentru a soluționa divergența, victima ajunge să accepte faptul că, într-adevăr emoțiile și percepțiile sale negative nu sunt valide și să se autoblameze, absolvind astfel cealaltă persoană de vină.

 

Neajutorarea învățată. Gaslighting-ul este fenomen insidios, ce se instalează treptat. Inițial, victima poate conștientiza că ceva este în neregulă. Însă, odată ce încearcă să discute cu cealaltă persoană, se lovește de un zid impenetrabil de ”Delirezi!” sau ”Ești prea sensibilă!”. Acest lucru afectează stima de sine a victimei, care ajunge progresiv să accepte realitatea așa cum îi este prezentată, din teama că altfel ar putea pierde validarea persoanei dragi. Ca rezultat, se instalează o senzație de confuzie puternică, aceasta putând să ajungă să fie convinsă că înnebunește și că nu mai poate avea deloc încredere în percepțiile sale. Astfel, epuizată, renunță la control, oferindu-i manipulatorului ocazia de a-i modela realitatea după bunul său plac.

 

Adună-ți puterea să întrerupi cercul vicios

Dat fiind faptul că această formă de abuz vine, de obicei, din partea unui partener de cuplu, este foarte dificil pentru cealaltă persoană să accepte ce se întâmplă și să se elibereze. Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să te vindeci:

  1. Ține un jurnal prin intermediul căruia să monitorizezi certurile și problemele din relație. În acest mod, atunci când abuzatorul va nega un lucru întâmplat, îți poți consulta relatările, pentru a recâștiga încrederea în propriul raționament.
  2. Apelează la părerea unor surse externe, obiective. Este important să ai măcar o persoană apropiată, de încredere, la care să știi că poți apela în momente de confuzie. Astfel, atunci când ”gaslighter-ul” îți invalidează emoțiile, discută situația cu un prieten/o rudă și vezi care este perspectiva lor asupra lucrurilor.
  3. Renunță la gândul că îi poți schimba. De cele mai multe ori, acest tipar nu se schimbă, fiind foarte rigid. Deși îți este mai ușor să te agăți de această speranță, în loc să înceri să te detașezi, trebuie să conștientizezi că nu poți controla felul în care cealaltă persoană se comportă, ci doar felul în care reacționezi tu la situație.
  4. Învață că valoare ta ca individ este independentă de validarea celuilalt. Gaslighting-ul este caracterizat de codependență: abuzatorul se folosește de victimă pentru a-și hrăni ego-ul, iar victima de abuzator, pentru a-și valida stima de sine. Odată ce aceasta din urmă reușește să obțină validare din interior, cercul va fi mai ușor de întrerupt.

 

 

 

 

 

Bibliografie

  • Goldner-Vukov, M., & Moore, L. J. (2010). Malignant narcissism: from fairy tales to harsh reality. Psychiatria Danubina22(3), 392-405.
  • Hightower, E. (2017). An exploratory study of personality factors related to psychological abuse and gaslighting(Doctoral dissertation, William James College).
  • Leve, A. (2017). How to survive gaslighting: When manipulation erases your reality. The Guardian.
  • Podosky, P. M. C. (2021). Gaslighting, First-and Second-Order. Hypatia36(1), 207-227.
  • Sweet, P. L. (2019). The sociology of gaslighting. American Sociological Review84(5), 851-875.
  • https://abusivecontrollingrelationships.com/2019/05/01/50-shades-gaslighting-disturbing-signs-abuser-twisting-reality/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *