Obezitatea la copii și funcționarea mentală

obezitatea_la_copii

Rolul funcţionării mentale în obezitate

De ce ar trebui să ne îngrijoreze problemele de greutate excesivă?

Obezitatea şi supraponderalitatea sunt probleme de sănătate cu care ne confruntăm din ce în ce mai des.

Ele pot fi definite, pe scurt, ca acumulări anormale sau excesive de grăsime, care deteriorează sănătatea.

Obezitatea vine adesea însoţită de alte probleme de sănătate, cum ar fi diabetul de tip I sau hipertensiunea arterială, ajungând să pună în pericol viaţa persoanelor afectate.

Problemele de greutate nu numai că afectează sănătatea fizică, ci ne fac să fim mai nesiguri, afectându-ne funcţionarea socială şi calitatea vieţii în general.

La nivel mondial, numărul persoanelor afectate de obezitate s-a triplat în ultimii 40 de ani, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Din păcate, această problemă este tot mai des întâlnită încă de la vârste fragede, în 2016 înregistrându-se 41 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani şi 340 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani supraponderali sau obezi.

Problemele de greutate sunt relaţionate cu o serie de alţi factori, de natură biologică, psihologică sau ce ţin de mediu. În continuare ne vom îndrepta atenţia asupra aspectelor ce ţin de funcţionarea cognitivă, de modul în care operează mintea noastră.

Dirijorul proceselor psihice

Psihologii utilizează sintagma funcţii executive pentru a desemna o serie de procese mentale care ne ajută să planificăm, să ne reglăm şi să ne monitorizăm emoţiile, gândurile şi comportamentele, astfel încât să ne atingem scopurile.

În categoria funcţiilor executive intră: controlul inhibitor sau abilitatea de a ne controla impulsurile; atenţia şi flexibilitatea mentală, care ne ajută să ne menţinem sau să ne comutăm atenţia de la un stimul la altul; memoria de lucru, capacitatea noastră de a reţine şi manipula informaţii pentru o perioadă scurtă de timp.

Funcţiile executive sunt instrumente pe care le utilizăm în sarcinile de zi cu zi, pentru a prioritiza, pentru a planifica şi monitoriza progresul, dar şi pentru a ne controla emoţiile.

Acest set de funcţii are un rol similar cu cel al dirijorului într-o orchestră: el organizează mai multe instrumente, controlând momentul în care încep să cânte individual sau combinate, ritmul şi intensitatea muzicii.

Acest „dirijor” cognitiv este implicat în toate ariile vieţii noastre şi nivelul lui de funcţionare corelează cu succesul academic şi funcţionarea socială optimă.

 Funcţionarea mentală şi obezitatea la copii

În ceea ce priveşte relaţia funcţiilor executive cu obezitatea, se pare că ele corelează negativ atât în cazul adulţilor, cât şi în cazul copiilor şi adolescenţilor.

Cu alte cuvinte, s-a observat următorul lucru: cu cât indicele de masă corporală este mai crescut, cu atât deficienţele la nivelul funcţiilor executive sunt mai mari.

Aceleaşi rezultate au apărut indiferent de genul, vârsta sau statutul socio-economic al persoanelor evaluate. S-a observat, de asemenea, că în cazul programelor de intervenţie concepute cu scopul de a reduce greutatea, persoanele cu funcţii executive mai reduse au mai puţin succes.

Inclusiv diferenţele de la nivelul creierului arată o asociere între funcţii executive şi obezitate. Funcţiile executive au sediul în cortexul prefrontal şi s-a descoperit că un indice de masă corporală crescut corelează cu modificări în zona respectivă, mai specific în volumul de substanţă cenuşie.

Relaţia dintre funcţii executive şi obezitate în copilărie şi adolescenţă

În copilărie, creierul trece printr-o perioadă rapidă de dezvoltare, la fel şi procesele psihice, inclusiv funcţiile executive. Ele se dezvoltă în primii ani şi continuă să se maturizeze în adolescenţă.

În aceste perioade, funcţionarea executivă poate fi vulnerabilă la o serie de factori interni şi externi. Obezitatea la copii poate avea un efect advers inclusiv asupra dezvoltării creierului, motiv pentru care este important să intervenim din timp.

Pentru a sprijini dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor este important să antrenăm aceste instrumente ale creierului încă de la vârste timpurii.

Putem crea pentru ei situaţii în mediu care să necesite folosirea controlului inhibitor şi atenţiei, îi putem învăţa strategii prin care să-şi folosească mai eficient memoria sau strategii prin care să îşi controleze mai bine emoţiile.

Bineînţeles, toate acestea ar fi bine să le combinăm cu promovarea unui stil de viaţă activ şi o alimentaţie echilibrată, prin puterea propriului exemplu.

Cum putem antrena mintea copiilor

Îi putem ajuta pe copii să îşi dezvolte funcţiile executive care le vor fi atât de utile pe tot parcursul vieţii prin activităţi simple. Astfel, nu numai că veţi antrena mintea copilului, dar veţi avea ocazia să petreceţi timp şi să vă distraţi împreună.

Jocuri în care copilul trebuie să „îngheţe”, să stea nemişcat dacă a fost atins şi până când este salvat, antrenează controlul inhibitor. Această funcţie este solicitată şi în jocuri de rol sau în jocuri în care copilul trebuie să îşi aştepte rândul.

Foarte utile în dezvoltarea funcţiilor executive sunt sporturile, cum ar fi fotbal, aerobic, karate, dar şi jocurile de societate sau board games. Acestea antrenează abilităţile atenţionale şi de control, iar implicarea în activităţi sportive va pune le treabă atât mintea, cât şi corpul, contribuind la o dezvoltare sănătoasă.

Cereţi-le copiilor să vă povestească anumite evenimente sau să povestească acţiuni pe care le desfăşoară, pentru a-i ajuta să-şi antreneze abilităţile de planificare şi memoria.

Pentru antrenarea memoriei de lucru şi a atenţiei, puteţi încerca şi următorul joc: aşezaţi trei pahare de plastic pe o masă şi ascundeţi un obiect sub unul dintre pahare, apoi amestecaţi-le şi cereţi-i copilului să urmărească paharul care ascunde obiectul.

De asemenea, simplul fapt de a-i arăta cum se foloseşte un obiect şi a-i cere să facă la fel implică procese ce ţin de memorie şi atenţie. Utile în acest sens sunt şi puzzle-urile, care pun la treabă atenţia şi abilităţile de planificare.

Aşadar, jucaţi-vă, fiţi creativi şi implicaţi-vă alături de copii în cât mai multe activităţi. Contribuţiile mici aduse de timpuriu se vor reflecta în buna funcţionare a viitorilor adulţi.

Lavinia Holhoș este psihologul pentru copii de la centrul nostru de psihologie din Cluj-Napoca. Pentru a stabili o ședință puteți să o contactați la numărul: 0749041818

 

Bibliografie

  1. Davis, C.; Tomporowski, P. D.; McDowell, J.E.; Austin, B.P.; Miller, P.H.; Yanasak, N.E.; Allison, J.D.; Naglieri, J.A. (2011). Exercise Improves Executive Function and Achievement and Alters Brain Activation in Overweight Children: A Randomized Controlled Trial. Health Psychology, Volume 30. 91-98
  2. Gowey, M.A.; Lim, C.S.; Dutton, G.R.; Silverstein, J.H.; Dumont-Driscoll, M.C.; Janicke, D.M. (2017). Executive Function and Dysregulated Eating Behaviors in Pediatric Obesity. Journal of Pediatric Psychology. 1-12
  3. Miller, A.; Lee, H.J.; Lumeng, J.C. (2015). Obesity-associated biomarkers and executive function in children. International Pediatric Research Foundation, Vol. 77. 143-147
  4. Reinart, K.R.S.; Po’e, E.K.; Barkin, S.L. (2013). The Relationship between Executive Function and Obesity in Children and Adolescents: A Systematic Literature Review. Journal of Obesity. 1-10
  5. Smith, E.; Hay, P.; Campbell, L.; Trollor, J.N. (2011). A review of the association between obesity and cognitive function across the lifespan: implications for novel approaches to prevention and treatment. Obesity reviews. 740-755
  6. World Health Organization (October, 2017). Obesity and overweight. Retrieved from http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/
  7. Center on the Developing Child at Harvard University (2014). Enhancing and Practicing Executive Function Skills with Children from Infancy to Adolescence.Retrieved from developingchild.harvard.edu.

 

 

 

 

Lasa un mesaj

Your email address will not be published. Required fields are marked *