Pandemia și efectele psihologice
Pandemia și boala pot produce mai multe efecte psihologice negative.
Multe dintre semnele și simptomele bolii au efecte de natură psihologică – durere, oboseală, pierderea încrederii în sine, depresie, anxietate, modificarea somnului, pierderea apetitului. Aceste efecte sunt acompaniate de cele de natură cognitivă – concentrare slabă, afectarea memoriei, a conștiinței.
În literatura de specialitate există cercetări care arată faptul că la copiii și adolescenții cu gripă se manifestă o dispoziție mai proastă și anxietate pe durata bolii. Se pierde interesul pentru activitățile care aduceau plăcere, scade nivelul energiei și apare îngrijorarea excesivă.
La adulți, se manifestă anxietatea, depresia și insomnia. De remarcat este faptul că boala, respectiv gripa, pot accentua o boală existentă, precum depresia. Componentele cele mai întâlnite sunt: tristețe, iritabilitate, sentimentul de gol, oboseală care transformă corpul, se diminuează motivația, se pierde din capacitatea de a rezolva problemele, de a stabili și atinge scopuri – practic, de a funcționa.
Un co-factor al depresiei este singurătatea.
Cei care locuiesc singuri sunt mai predispuși la a dezvolta stări depresive.
Se poate manifesta teama sau îngrijorarea de îmbolnăvire în răceală, respectiv gripă, exprimată prin exagerarea anumitor măsuri de protecție. În plus, poate apărea sentimentul de ineficiență, deoarece persoanele afectate nu mai pot funcționa la parametrii optimi. Se pot observa momente de panică, simptome corporale, de exemplu, cefalee sau grețuri.
Emoțiile și intensitatea acestora pot varia pe parcursul unei zile, fapt care este normal.
Distanțarea socială și autoizolarea au ca scop transmiterea diminuată a bolii. Utilizarea termenului de “distanțare sociala” poate duce la emoții negative. De exemplu, folosirea cuvântului “carantină” poate induce teama dacă o persoană dorește să iasă la cumpărături. De aici, mai este doar un pas înspre alte trăiri anxioase cu privire la a părăsi locuința, care, ulterior se exprimă prin teamă și izolare forțată chiar dacă nu este necesar. Carantina poate avea câțiva stresori: durata carantinei, teama de infecție, frustrarea și plictiseala, informarea incorectă.
Studiile de specialitate arată efectele psihologice ale carantinei. De exemplu, un studiu realizat pe personalul medical într-un spital arată că imediat după perioada de carantină a apărut stresul. Același studiu arată că aceștia au raportat extenuare, iritabilitate, insomnie, indecizie, slabă concentrare, deteriorarea performanței muncii, tendința de a demisiona.
O altă cercetare în care se comparau simptomele stresului posttraumatic la părinții și copiii aflați în carantină și la cei care nu au stat în carantină, arată scoruri ridicate. Astfel, stresul post traumatic a înregistrat un scor de 4 ori mai mare la copiii care au stat în carantină.
Pentru a păstra un echilibru, se poate recurge la păstrarea contactului cu prietenii, familia, colegii, găsirea continuă de activități, de a ne menține activi, găsirea unui hobby. Alte măsuri ce pot fi luate sunt menținerea carantinei pe o perioadă cât mai scurtă, oferirea de informații adecvate, îmbunătățirea comunicării și acordarea unei atenții crescute personalului medical.