Paradoxul alegerii

paradoxul-alegerii

Trăim într-o lume în care avem (din fericire?) nenumărate opțiuni. paradoxul alegerii

Opțiuni în ceea ce privește ce mâncăm, cu ce ne îmbrăcăm, ce lucrăm și cu cine ne înconjurăm.

Aceste opțiuni cresc direct proporțional cu nivelul de dezvoltare socio-economică al locului în care ne aflăm – evident că în societățile vestice există o abundență de opțiuni, opțiuni pe care societățile mai puțin dezvoltate nu le au încă. p aradoxul-alegerii

Conform unor cercetători de la Universitatea Cornell din SUA, un individ ia în medie 35,000 de decizii conștiente pe zi, 226,7 dintre acestea fiind doar decizii legate de mâncare (www.pbsnc.org).

Aceste date sunt colectate de la populația americană, cu siguranță ele diferă în alte culturi.

Te-ai întrebat vreodată ce impact au toate aceste decizii asupra psihicului nostru? Ai fost curios să afli care sunt strategiile pe care le folosești când iei decizii? paradoxul-alegerii

Dacă răspunsurile sunt da, citește în continuare pentru a afla mai multe despre modul în care oamenii iau decizii și ce îi motivează.

Choice overload

Acest concept, tradus în română ca și supraîncărcare de alegeri, se referă la faptul că ne simțim copleșiți în momentul în care ne este prezentată o gama largă de opțiuni, deși avem capacitatea de a recunoaște și distinge opțiunile cele mai potrivite pentru noi.

Paradoxal, creierul nostru suferă un blocaj în momentul în care este suprastimulat cu mai multe alegeri și recurge la anumite euristici, adică scurtături mintale, prin care poate lua o decizie cât mai rapidă.

Câteva dintre aceste scurtături sunt:

  • Euristica disponibilității: luăm decizii bazate pe evenimente care sunt ușor accesibile în memorie
  • Euristica reprezentativității: luăm decizii bazate pe compararea situației actuale cu un prototip mintal (o situație reprezentativă)
  • Familiaritatea: avem opinii mai favorabile despre locuri, persoane și experiențe care ne sunt familiare decât despre experiențe noi
  • Euristica afectivității: facem alegeri influențate de emoțiile pe care le simțim pe moment
  • Ancorarea: suntem influențați de prima informație pe care o aflăm despre ceva anume și luăm decizii bazate pe aceasta
  • Utilitatea costului pierdut: luăm decizii bazate pe resursele investite în ceva anume, chiar dacă este în defavoarea noastră
  • Euristica încercare și eroare: folosim diferite strategii să rezolvăm o problemă până găsim strategia potrivită paradoxul alegerii

Această supraîncărcare de alegeri, denumită și paradoxul alegerii de psihologul american Barry Schwartz, a fost studiată de-a lungul anilor atât de psihologi cât și de economiști deoarece are un impact major asupra industriei și economiei, cât și asupra sănătății mintale a indivizilor.

În cartea sa publicată în 2004, “The Paradox of choice: Why More is Less”, Barry Schwartz evidențiază faptul că deși avem un repertoriu de alegeri mai vast, nu suntem mai fericiți și mulțumiți.

Dimpotrivă, Schwartz a descoperit faptul că supraîncărcarea de alegeri ne determină să fim mai puțin fericiți și mulțumiți de rezultatul final, adică de alegerea noastră.

Paradoxul alegerii a fost studiat și în context experimental.

În anul 2001, Sheena Iyengar și Mark Lepper au investigat modul în care volumul de alegeri afectează comportamentul consumatorilor.

În acest experiment existau două condiții experimentale.

În cea dintâi, consumatorilor le erau prezentate 6 arome diferite de gem din care puteau gusta, primind un cupon de reducere de un dolar la achiziționarea unui borcan de gem dacă gustau cel puțin dintr-un gem.

În cea de-a doua condiție experimentală, consumatorilor le erau prezentate 24 de arome de gem. Cercetătorii au măsurat numărul de consumatori care au încercat din gem în ambele condiții cât și numărul de persoane care au achiziționat borcane de gem.

Cercetătorii au concluzionat că în condiția experimentală cu 24 de arome de gem, mai mulți consumatori s-au oprit să încerce aromele în comparație cu condiția cealaltă.

Cu toate acestea, consumatorii din condiția experimentală cu 6 arome de gem au cumpărat mai multe borcane de gem decât ceilalți.

Așadar, deși o abundență de opțiuni poate părea atractivă în primă instanță pentru consumatori, prea multe opțiuni reduc probabilitatea de a lua o decizie.

Paradoxul maximizării

“Maximizatorii”, adică persoanele care doresc să facă alegerea optimă și cea mai eficientă sunt persoanele care au cel mai mult de suferit în momentul în care le sunt prezentate mai multe opțiuni.

Vă întrebați de ce? Răspunsul este simplu…deoarece aceștia investesc mult timp și efort în a descoperi opțiuni noi din care să aleagă, iar aceste investiții le diminuează satisfacția cu opțiunea aleasă, suferind adesea de o epuizare la nivel cognitiv.

Nimrod și colab. (2009) au investigat modul în care iau decizii maximizatorii în ceea ce privește alegerea unei arome de înghețată și alegerea ciocolatei preferate.

În cadrul studiului cu înghețată, cercetătorii au descoperit că maximizatorii erau mai predispuși spre a se orienta spre gelateriile care ofereau mai multe arome de înghețată, fiind mai puțin satisfăcuți de alegerea lor decât consumatorii orientați spre o gelaterie cu 10 arome de înghețată de bază.

Strategii prin care putem face alegeri mai bune

Știu că este dificil să facem alegerea corectă și mulți dintre noi ne confruntăm cu alegeri majore de viață pe care de multe ori nu știm de unde să le apucăm. Aici sunt câteva strategii care vă vor ajuta în luarea unei decizii potrivite:

  • Descoperă care e scopul tău: Ce îmi doresc de la viață? Unde vreau să ajung în câțiva ani? Decizia pe care urmează să o fac mă aduce mai aproape de cine sunt cu adevărat și de impactul pe care doresc să îl am?
  • Evaluează importanța fiecărui scop: nu toate scopurile tale sunt la fel de importante și prioritare. Importanța lor poate varia în funcție de etapa de viață în care te afli. Prioritizează ce e mai important pentru ține.
  • Aranjează opțiunile: pe baza importanței fiecărei alegeri, gândește-te cu care opțiune e mai bine să începi și pe care o poți integra în alte alegeri.
  • Evaluează care e posibilitatea ca alegerea ta să te aducă mai aproape de scopurile tale: cât de mult crezi că alegerea pe care ai luat-o te duce în direcția scopului tău?
  • Alege opțiunea câștigătoare: pe baza evaluărilor antecedente, încearcă să alegi opțiunea care te aduce cel mai aproape de scop într-un timp potrivit pentru tine, folosind resursele pe care le ai.
  • Modifică scopurile: consecințele alegerilor noastre ne pot determina să ne modificăm scopurile și importanța lor.

În concluzie, este dificil să facem alegeri, în special când avem o multitudine de opțiuni disponibile. Conștientizarea modului în care facem alegeri, în special alegeri importante, e cheia. Cu cât luăm deciziile conștient, asumat și în raport cu scopurile și nevoile noastre în viață, cu atât mai crescută va fi satisfacția noastră. Choose wisely. 😊

Bibliografie

Schwartz, B. (2004). The tyranny of choice. Scientific American, 290(4), 70-75. paradoxul alegerii

Dar-Nimrod, I., Rawn, C. D., Lehman, D. R., & Schwartz, B. (2009). The maximization paradox: The costs of seeking alternatives. Personality and Individual Differences, 46(5-6), 631-635. paradoxul alegerii

Iyengar, S. S., & Lepper, M. R. (2000). When choice is demotivating: Can one desire too much of a good thing?. Journal of personality and social psychology, 79(6), 995. paradoxul alegerii

How Many Decisions Do We Make In One Day? (pbsnc.org)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *