Tulburările de personalitate

tulburarile_de_personalitate
Photo by Priscilla Du Preez on Unsplash

Ce fel de persoană ești? Ce elemente distinctive are personalitatea ta? Cât de bine te cunoști? Există aspecte ale personalității de care nu ești conștient? Ceilalți te cunosc la fel cum te cunoști tu? Care sunt punctele cele mai bune și cele mai slabe ale personalității tale?

Astfel de întrebări par ușor de adresat, dar adesea e destul de dificil să oferim un răspuns. Cu toate astea, acest tip de întrebări țintesc direct spre esența a ceea ce suntem ca ființe umane. Personalitatea este cea care ne face să fim ceea ce suntem și cea care ne face să fim diferiți față de ceilalți.

Tulburările de personalitate au la bază un model persistent de trăiri interioare și comportamente care se îndepărtează semnificativ de la normele culturii în care trăiește persoana respectivă.

Acest model este unul rigid și generalizat, întrucât se manifestă pe mai multe planuri relevante individului (interpersonal, profesional) și are debutul în adolescență sau la vârsta de adult tânăr, fiind stabil în timp și provocând suferință persoanei care manifestă aceste tipare.

În continuare sunt prezentate trăsăturile definitorii ale tulburărilor de personalitate:

Tulburările de personalitate din Grupul A

1. Tulburarea de personalitate paranoidă

Suspiciunea și neîncrederea generalizată în celelalte persoane sunt caracteristici proeminente în cazul persoanelor cu această tulburare. Acestea consideră că gesturile sau motivele altor persoane sunt răuvoitoare.

Cu toate că nu au argumente suficiente, persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă îi suspectează pe ceilalți că îi nedreptățesc, că îi exploatează sau îi înșală. De asemenea, au dubii cu privire la loialitatea și încrederea pe care o pot acorda prietenilor sau asociaților.

Adesea aceste persoane evită să facă destănuiri altora din teama nejustificată că informațiile pe care le împărtășește cu ceilalți ar putea fi folosite împotriva lor.

Atunci când o persoană face anumite remarci inocente, acestea sunt interpretate ca fiind jigniri mascate, iar evenimentele inofensive sunt văzute de către aceștia ca amenințări ascunse.

În plus, aceste persoane pot fi ranchiunoase și poartă pică, spre exemplu: nu uită și nu iartă jignirile care le-au fost adresate, nedreptățile sau tachinările. Dacă consideră că ceilalți le atacă reputația sau propria persoană, cei cu această tulburare nu se dau în spate de la a reacționa cu mânie sau să contratace la rândul lor.

Nu în ultimul rând, cu toate că nu au un indiciu real în ceea ce privește fidelitatea soției sau a soțului, aceștia au suspiciuni repetate.

2. Tulburarea de personalitate schizoidă

Aceste persoane se caracterizează prin lipsa de interes față de relațiile sociale, având un registru restrâns de exprimare a emoțiilor în raport cu ceilalți.

Tulburarea de personalitate schizoidă e caracterizată de lipsa dorinței de a intra în relații apropiate, chiar și când vine vorba de relații de familiei, întrucât acestea nu îi fac plăcere, astfel, aproape întotdeauna alege activități solitare. În ceea ce privește experiențele sexuale cu alte persoane, interesul acestora este redus sau chiar lipsește.

Chiar și în ceea ce privește activitățile pe care le agrează, acestea sunt într-un număr restrâns sau chiar niciuna. O altă caracteristică a acestei tulburări este faptul că aceste persoane nu au alți prieteni sau confidenți cu excepția rudelor de gradul întâi.

Când vine vorba de aprecieri sau critici din partea celorlalți, aceste persoane rămân indiferente. Ceilalți caracaterizează astfel de persoane ca fiind reci, distante din punct de vedere emoțional, indiferente și apltizate afectiv.

3. Tulburarea de personalitate schizotipală

Aceste persoane sunt caracterizate de un tipar ce presupune relații sociale și interpersonale deficitare, marcate de disconfort și capacitate redusă de a dezvolta relații apropiate.

De asemenea, apar și distorsiuni cognitive și perceptive, alături de un comportament excentric, care debutează la vârsta de adult tânăr, acesta manifestându-se în mai multe situații.

Tulburarea de personalitate schizotipală include și credințe bizare sau gândire magică, care nu sunt în concordanță cu normele culturale, spre exemplu: credința în superstiții, telepatie, ”al șaselea simț”, iar la copii pot exista fantezii sau preocupări ciudate.

În plus, o mare parte din persoanele cu această tulburare declară trăirea unor experiențe perceptive neobișnuite, inclusiv iluzii corporale. În ceea ce privește modul de gândire sau limbajul, acestea sunt bizare, de exemplu: vorbire vagă, metaforică, supraelaborată sau stereotipă.

Comportamentul pe care îl manifestă aceste persoane este unul bizar, excentric sau ciudat, la fel cum este și aspectul acestora. Are de asemenea un caracter suspicios sau ideație paranoidă, alături de sentimente de inadecvare sau limitate.

De asemenea, aceste persoane resimt un disconfort excesiv în situațiile sociale, care nu se reduce prin acomodarea la mediu, având tendința de a se asocia mai curând cu temeri paranoide, decât cu aprecieri negative despre sine.

Tulburările de personalitate din grupul B

1. Tulburarea de personalitate antisocială

Această tulburare se caracterizează printr-un tipar comportamental manifestat prin desconsiderarea și încălcarea drepturilor celorlalți, iar acest patern apare aproximativ  în jurul vârstei de 15 ani.

Persoanele cu tulburare de personalitate antisocială maniestă o incapacitate de a se conforma normelor sociale. Aceștia se angrenează în comportamnete în afara limitelor impuse de lege, caracterizate prin comiterea repetată a unor fapte care au fost motiv de arestare.

Comportamentul acestora este de asemenea caracterizat de înșelătorii, care sunt puse în practică prin intermediul minciunilor repetate, al uzului de nume false sau escrocarea altora pentru a obține un profit personal sau pur și simplu pentru amuzament.

De asemenea, persoanele cu această tulburare sunt iritabile și agresive, manifestând conflicte violente în mod repetat. Pe lângă aceste comportamente, apare și o nepăsare față de siguranța personală sau a celorlalți, fără a se gândi la consecințe. În plus, manifestă o iresponabilitate constantă, exprimată prin eșec repetat de a avea un loc de muncă stabil sau a de a-și onora obligațiile financiare.

O altă caracteristică importantă al acestei tulburări este lipsa de remușcări, exprimată prin indiferența individului cu privire la prejudiciile aduse altora, cât și prin explicarea detașată a motivelor pentru care a agresat, maltratat sau escrocat alte persoane.

De asemenea, pentru ca o persoană sa fie diagnosticată cu tulburare de personalitate antisocială, este necesar să existe un istoric de comportamente dezadaptative care au avut debutul înaintea vârstei de 15 ani.

2. Tulburarea de personalitate borderline

În ceea ce privește această tulburare, apare un tipar pervaziv care se caracterizează prin instabilitate în relațiile interpersonale, a imaginii de sine și afectivității, precum și impulsivitate accentuată, care debutează la vârsta de adult tânăr, manifestându-se în diverse situații.

Aceste persoane depun eforturi susținute pentru a evita abandonul real sau imaginar din partea celorlalți, întrucât relațiile interpersonale ale acestora sunt intense și instabile, caracterizate de alternarea între extremele de idealizare și devalorizare a celorlalți. Pot să apară de asemenea și tulburări de identitate, fiind prezentă instabilitatea imaginii de sine sau a sentimentului de sine. În plus, apare o impulsivitate accentuată, care se manifestă prin cel puțin două situații potențial auto-distructive, cum ar fi cheltuieli excesive, relații sexuale periculoase, abuz de substanțe, condus imprudent sau alimentație compulsivă.

O altă caracteristică relevantă pentru acesată tulburare este prezența comportamentului suicidar recurent, precum și gesturi sau amenințări cu suicidul sau comportamente auto-mutilante.

Și în ceea ce privește starea afectivă apare o instabilitate, generată de reactivitatea dispoziției, de exemplu iritabilitate, anxietate, care de obicei durează câteva ore și rareori mai mult de câteva ore sau zile.

În plus, apare o mânie nemotivată și intensă, alături de dificultatea de a o controla, de exemplu: crize frecvente de furie, stare permanentă de iritabilitate sau episoade repetate de violență fizică.

3. Tulburare de personalitate histrionică

În cazul acestei tulburări apare un tipar comportamental caracterizat prin exprimarea excesivă a emoțiilor și căutarea atenției celor din jur, care debutează la vârsta de adult tânăr și se manifestă în situații diverse.

Aceste persoane se simt incomod dacă sunt în situații în care nu sunt ele în centrul atenției, astfel în interacțiunea cu celelalte persoane manifestă comportamente neadecvate, cu tentă sexuală sau provocatoare, pentru a capta atenția, alături de o trecere rapidă de la o emoție la alta. Emoțiile sunt superficiale, manifestate în mod exagerat, teatral și dramatic.

Aspectul fizic este cel de care se folosește adesea pentru a capta atenție asupra ei, dar și stilul de exprimare verbală, prin care urmărește să impresioneze audiența, însă acesta este unul superficial și lipsit de detalii.

De cele mai multe ori apreciază în mod eronat relațiile pe care le au cu celelalte persoane, întrucât le consideră mai apropiate decât sunt în realitate, fiind de asemenea și ușor de influențat de alte persoane sau de circumstanțe.

4. Tulburarea de personalitate narcisistă

Cei care au aceasttă tulburare manifestă un sentiment de grandoare, atât în fanteziile proprii cât și în comportamentul real, având nevoie de admirație din partea celorlalți, însă ei manifestă în raport cu ceilalți lipsa de empatie.

O caractersitică esențială a acestei tulburări este sentimentul exagerat al importanței de sine, de exemplu își exagerează realizările și talentele, se așteaptă să fie recunoscut ca superior fără a avea realizări pe măsură. În plus, e preocupat de fantezii de succese nelimitate, putere, strălucire, frumusețe sau dragoste ideală.

Persoanele narcisiste se consideră ca fiind persoane speciale și unice, ca ele pot fi înțelese doar de persoane speciale sau cu statut înalt, iar ele pot fi afiliate doar cu persoane sau instituții importante.

Dețin sentimentul că sunt îndreptățite să obțină anumite favoruri, de aceea au așteptări nejustificate să fie tratați într-un mod special sau ca ceilalți să se conformeze automat regulilor lor, de aici și nevoia constantă de admirație excesivă.

De asemenea, au tedința de a profita de relațiile interpersonale, întrucât îi exploatează pe ceilalți pentru binele personal și pentru a obține diverse avantaje. Lipsa de empatie în raport cu ceilalți este o altă caracteristică relevantă, aceștia fiind incapabili să recunoască sau să identifice sentimentele și nevoile celorlalți, având un comportament și o atitudine arogantă, de superioritate față de aceștia. În plus, manifestă invidie față de ceilalți sau crede că ei sunt invidiați de ei.

Tulburările de personalitate din grupul C

1. Tulburarea de personalitate evitantă

Apare un tipar pervaziv caracterizat prin inhibiție socială, sentimentul de a fi inadecvat, alături de o sensibilitate exagerată față de aprecierile negative venite din partea celorlalți, care debutează la vârsta de adult tânăr.

Aceste persoane tind să evite activitățile profesionale care presupun contacte interpersonale semnficative, deoarce le este frică de posibilitatea de a fi criticați, dezaprobați sau respinși.

De obicei nu sunt dispuși să se implice în relații cu alte persoane decât dacă sunt siguri că vor fi simpatizați. În plus, sunt rezervați în relațiile aporpiate din cauza fricii de a se face de rușine, de a fi ridiculizați sau umiliți. Devin astfel foarte preocupați de posibilitatea de a fi criticați sau respinși în diverse contexte sociale.

Cei cu tulburare evitantă sunt inhibați atunci când sunt în situații interpersonale noi, deoarce au sentimente de inadecvare, se consideră inapți din punct de vedere social, lipsiți de atractivitate sau inferiori altora. Din teama că pot fi puși într-o situație jenantă, cel mai adesea nu doresc să își asume riscuri sau să se angajeze în activități noi.

2. Tulburarea de personalitate dependentă

În cazul acestor persoane apare nevoia exagerată ca altcineva să aibă grija de ei, ceea ce conduce la comportamente de supunere și dependență, alături de frica de separare de persoana de care depinde.

Aceste persoane se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește luarea deciziilor în probleme cotidiene dacă nu primesc sfaturi și încurajări din partea celorlalți. Ei au nevoie de cele mai multe ori ca ceilalți să își asume răspunderea pentru majoritatea aspectelor importante ale vieții lor. În plus, au dificultăți în a-și exprima dezacordul față de ceilalți, din teama de a nu pierde sprijinul și aprobarea lor.

Întâmpină dificultăți și atunci când vine vorba de a demara proiecte proprii în mod independent, sau în a-și planifica activități proprii. Aceste dificultăți izvorăsc din lipsa încrederii în capacitatea de judecată și în abilitățile proprii, nu din cauza lipsei de motivație sau energie.

Adesea sunt dispuși să facă activități neplăcute doar pentru a obține sprijin și ocrotire din partea celorlalți, iar atunci când sunt singuri se simt incomod sau neajutorați, din cauza fricii exagerate că sunt incapabili să aibă grijă de ei înșiși.

Dacă se întâmplă să încheie o relație apropiată, imediat caută să stabilească o altă relație care să îi asigure sprijin și protecție, fiind preocupați în mod nejustificat de teama că vor fi lăsați să se descurce pe cont propriu.

3. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă

Preocuparea pentru ordine, perfecționism și pentru a deține controlul mental chiar și în relațiile interpersonale, sunt caracteristicile de bază ale acestei tulburări de personalitate. Apare și preocuparea pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe atât de intensă, încât scopul principal al activității se pierde.

Aceste persoane manifestă o grijă excesivă pentru perfecțiune în cele mai mici detalii, ceea ce interferează cu efectuarea proiectelor sau activităților.

De exemplu, nu reușesc să finalizeze un proiect deoarece standardele lor sunt excesiv de riguroase și nu pot fi respectate. De asemenea, sunt excesiv de dedicați muncii și productivității, fapt care nu lasă timp pentru prietenii sau alte activități cu scop de relaxare, iar aceste ore lungi de muncă nu se datorează unei nevoi financiare.

În plus, apare o scupulozitate și rigitate morală excesivă , alături de inflexibilitate în materie de etică și valori, comportamente care nu sunt explicate prin normle culturale sau religioase.

De cele mai multe ori aceste persoane nu pot să arunce obiectele uzate, stricate sau nefolositoare, cu toate că nu au nicio valoare sentimentală, adoptând și un stil de a cheltui foarte restrictiv, atât față de sine, cât și față de ceilalți, fiind de părere că banii trebuie economisiți pentru eventuale catastrofe.

Dacă alte persoane nu sunt dispuse să lucreze după regulile sale, atunci persoana cu această tulburare va refuza să delege sarcinile altora, fiind rigizi și încăpățânați.

 

Bibliography

A.P.A. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.), DSM-5. Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.

Millon, T., & al, e. (2004). Personality Disorders in Modern Life, Second Edition . Wiley.

 

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *