Nuanțe de trăiri feminine

MOTIVE PENTRU CARE FEMEILE RĂMÂN ÎN RELAȚII ABUZIVE

Luna iubirii tocmai a trecut iar luna femeii este încă în desfășurare. Oriunde am merge, putem vedea îndrumări, sugestii, ”invitații” spre a face cadouri femeilor dragi din viața noastră (fie mame, soții, iubite sau prietene); și poate ne gândim cât de minunate sunt femeile din viața noastră și că ele merită să fie apreciate. Cu toate acestea, uităm să privim și spre lucrurile mai puțin plăcute – momentele de tăcere și de suferință provocate de abuzul în cuplu.

 

În același timp, însă, există încă femei care nu primesc niciun fel de cadou, atenție sau cuvinte plăcute nici acum, nici în altă perioadă a anului. Cele care suferă în tăcere, de cele mai multe ori constrânse în relații abuzive. Și ne putem întreba ”De ce mai stau ele cu bărbatul acela?”, pentru că ”e atât de ușor să părăsești o relație în zilele noastre”; din punct de vedere psihologic, există câteva mecanisme care contribuie la acest fenomen.

 

1. Distorsionarea credințelor referitoare la abuz.

Femeile care sunt abuzate în relațiile romantice trec printr-o traumă; aceste experiențe pot  duce la confuzie, îndoială sau chiar învinovățirea propriei persone pentru abuzul suferit. Acest lucru se întâmplă adesea pentru că cel care abuzează dă vina pe victimă, afirmând că a greșit ea cu ceva astfel încât merită ce i se îmtâmplă.

Un studiu care a investigat acest fenomen a identificat raționalizări din partea femeilor, ele spunând că ” Am crezut că meritam ce mi se întâmplă”, ”Mă simțeam rușinată și mă învinovățeam pentru că eu l-am provocat”. Totodată,  se întâmplă ca unele femei să minimizeze importanța abuzului ca o modalitate de a face față impactului puternic al acestuia, să creadă că nu este ceva atât de important: ”Cuvintele nu lasă o rană deschisă” este un gând destul de frecvent la femeile abuzate verbal.

 

2. Stima de sine scăzută.

De multe ori abuzurile verbale și fizice repetate pot scădea stima de sine a femeilor, ajungând și ele să creadă că nu merită mai mult, că nu au altă opțiune decât să rămână în relația care le face rău.

În aceste cazuri, femeile pot afirma că ”M-a făcut să cred că sunt fără valoare și singură” sau ”Credeam că am făcut ceva foarte rău și că merit ce mi se întâmplă”.

 

3. Frica

Abuzul verbal sau fizic de multe ori trezește în persoanele abuzate sentimentul de frică și amenințare, iar abuzatorii se folosesc de acestea pentru a controla și bloca persoana de lângă ei. Victimele, așadar, sunt mult mai predispuse să se simtă traumatizate sau terorizate; deseori ele cred că este mai periculos să încerce să părăsească relația decât să rămână, chiar dacă acest lucru presupune multă durere emoțională sau fizică: ”Îmi era frică de el…am știut că dacă voi pleca, voi trăi un coșmar din cauza lui”, ”M-a amenințat că mă va căuta și că îmi va răni toată familia, inclusiv copiii noștri”.

 

4. Credința că îl poate schimba.

De multe ori, femeile abuzate cred că dacă încearcă îndeajuns, persoana de lângă ele se poate schimba; că dacă mai îndură doar puțin, abuzurile vor înceta – iar asta pentru că în adâncul lor, bărbații de lângă ele sunt persoane bune sau au momente de tandrețe : ”Am crezut că îl pot iubi până încetează să mai fie violent”.

Alte persoane spun că au valori personale prea puternice, care nu le permit să iasă dintr-o relație/căsnicie, chiar dacă au de suferit. Aceste valori pot fi legate de religie, loialitate sau iubire: ”A trecut prin atâtea greutăți; Dumnezeu nu ar vrea să îl părăsesc pentru că prin mine îl poate vindeca”.

 

5. Copiii

De multe ori, femeile abuzate pun copiii pe primul loc, gândindu-se că ei merită să trăiască lângă tatăl lor. Alte ori, femeile se ”sacrifică”, crezând că dacă nu ar suporta ele abuzurile, ar avea de suferit copiii. Unele femei afirmă că ”Am vrut ca fiul meu să aibă un tată” sau ”Mi-a fost teamă că dacă nu mă abuza pe mine, ar abuza copilul”.

 

6. Influența familiei de proveniență.

Familia în care a crescut victima poate avea o influență extrem de mare: multe femei își văd mama abuzată și ajung să creadă ca este ceva normal prin care trebuie să treacă și ele, că ”așa este orice căsnicie/relație”.

Totodată, familia de origine poate influența și ce valori adoptă persoana abuzată: de exemplu, pot întări convingerile religioase conform cărora este un păcat să rupi căsnicia, chiar dacă nu este una fericită.

 

7. Constrângeri financiare.

De multe ori, femeile care rămân cu partenerii care le abuzează fac acest lucru pentru că nu au alte opțiuni din punct de vedere financiar.  Mai ales în cazul în care femeile nu lucrează sau au un copil mai mic, se tem că nu se vor putea descurca singure și că sunt dependente de ajutorul financiar al partenerului.

 

8. Izolarea

O caracteristică comună a abuzatorilor este faptul că își izolează victimele de prieteni și familia extinsă. Astfel, femeile abuzate nu au ocazia sa se confeseze, cred că nimănui nu îi mai pasă de ele și că sunt rămase singure cu partenerul lor.

Prin acest tip de izolare socială și emoțională, femeile pot fi convinse că și dacă ar încerca să părăsească relația, nu ar fi nimeni care să le poată – sau care să vrea să le ajute; așadar, singura opțiune este să rămână.

 

9. Fenomenul ”Honeymoon”.

De cele mai multe ori, abuzul nu este o constantă în relație, ci mai degrabă apare periodic. Între perioadele de abuz, apare dese ori fenomenul de ”honeymoon”, în care cel care abuzează își cere scuze, spune că nu va mai repeta niciodată actul violent, oferă cadouri sau atenție sporită victimei sau chiar o convinge pe aceasta că vina îî aparține în totalitate.

Când apar aceste perioade de ”calm” și ”tandrețe”, victimele abuzului pot crede că într-adevăr se va schimba ceva și le este extrem de dificil să rupă relația; intră astfel într-un cerc vicios, în care după fiecare perioadă de violență apar și gesturile de tandrețe sau părere de rău, obligând victima să rămână în relația disfuncțională.

 

Citind aceste motive, poate ne este mai ușor să înțelegem de ce rămân multe femei cu partenerii lor abuzivi; pentru că putem oferi cu adevărat ajutor, doar când înțelegem care sunt acele mecanisme, credințe sau constrângeri cu care femeile se confruntă în astfel de relații.

Cu cât vorbim mai mult despre acest fenomen, cu atât este mai probabil ca informația să ajungă și la femeile abuzate; există diferite modalități de a schimba viața acestor persoane, prima fiind înțelegerea posibilelor motive pentru care ele se află în această situație.

 

 

 

 

 

Referințe:

1. Felser, 2014 (Domestic Violence and Abuse in Intimate Relationships from
   Public Health Perspective).
2. Jason B. Whiting, Ph.D., LMFT, 2016 (Eight Reasons Women Stay in Abusive Relationships)