Ce înseamnă divorțul părinților pentru copii?

Divorțul este perceput ca un eveniment unic, staționar, negativ, care are numeroase efecte adverse asupra vieții copilului. Acesta lasă amprente traumatice asupra oricărui copil.

Părinții care întâmpină dificultăți în a identifica stările emoționale, se întreabă de ce copiii lor devin agresivi, care sunt motivele pentru care copilul lor a renunțat la a învăța  sau: “Nu sunt eu o mamă bună?”, „Ce îl face pe copilul meu să se simtă așa?”.

Studiile descriu relația părinte-copil ca fiind semnificativ armonioasă atunci când relațiile sunt consolidate prin socializare cu ambii părinți după divorț.

Astfel, atunci când copilul are o comunicare deschisă cu părinții și simte o detașare în a vorbi lucruri jenante la vârsta adolescenței, cum ar fi percepția sa asupra imaginii corporale, sau pe cine a început să placă, respectiv despre performanța școlară care poate fi supărătoare, relațiile cu părinții rămân stabile.

Cercetările arată că în cazul unui divorț copilul are nevoie de stabilitate din punct de vedere emoțional și siguranță din partea părinților astfel încât relațiile să se echilibreze și efectele negative să se diminueze.

Efectele divorțului asupra copilului

Studiile recente arată că există efecte negative care apar imediat după divorț dar și efecte negative pe termen lung.

Divorțul afectează nivelul de educație al copiilor deoarece este resimțită o scădere a statutului socio-economic. Copiii devin mai puțin susceptibili să finalizeze liceul sau să urmeze o universitate.

Un alt factor care influențează educația este instabilitatea familială care este legată de un nivel ridicat de stres și relații de calitate mai scăzute părinte-copil ceea ce poate duce la rezultate școlare scăzute.

Cercetătorii iau în considerare și factori suplimentari care pot fi pozitivi, cum ar fi bunăstarea psihologică a părinților, stilul de parenting și relațiile de familie stabile care pot influența nivelul de educație prin impactul lor asupra abilităților psihosociale.

Copiii au o scădere dramatică a performanței academice pe motiv că nu se mai pot concentra la ore și întâmpină bariere în adaptarea socială.

Lipsa relațiilor interpersonale afectează bunăstarea emoțională a copilului. Astfel dacă copilul este neglijat, îndepărtat de unul dintre părinți sau învinovățit de divorțul dintre cei doi, acestea îi vor afecta dezvoltarea.

Odată ajunși la viața de adult experiența negativă își lasă amprenta în relație cu partenerul. Vor deveni mult mai vulnerabili în fața unui pericol, mai mult decât este necesar. 

Efectele dăunătoare la vârsta adolescentului

Din punctul de vedere al dezvoltării, perioada adolescenței (14-17 ani) este perioada în care suntem dornici de a simți senzații tari. De asemenea, dorim să fim implicați în situații riscante, respectiv de a realiza comportamente periculoase pentru a fi acceptați de grupul din care vrem să facem parte.

Despărțirea părinților îi îngreunează viața adolescentului și acesta recurge la comportamente negative. De exemplu, acesta se angajează în comportamente agresive față de ceilalți, îi desconsideră sau etichetează persoane prin așa numite „porecle” (bullying).

Adolescentul își caută refugiul în grupuri de prieteni care promovează comportamente precum fumatul, drogurile, agresivitatea doar pentru a se simți apreciat, iubit, valorizat cum nu a fost niciodată.

Practici parentale prin care poți preveni efectele negative

✓ Vizita copilului la ambii părinți trebuie menținută în mod regulat cu programele lor pentru a se menține o relație sănătoasă;

✓ Părinții trebuie să depună efort în a se implica cât mai mult în educația post-divorț pentru a optimiza dezvoltarea sănătoasă a copilului;

✓ Activități care implică colaborare, comunicare pozitivă și de asemenea interacțiuni multiple cu părintele care se află înafara custodiei pentru menținerea unei relații echilibrate;

✓ Valorizarea părintelui care nu a primit custodia și nu blamarea acestuia pentru a menține relații de prietenie cu copilul;

✓ Susținerea ambilor părinți pentru a ajuta ca adaptarea copilului la situația de separare să fie funcțională;

✓ Crearea de relații sociale cu persoane noi;

✓ Redefinirea rolurilor parentale pentru a delimita diferența înainte și după divorț;

✓ Evitarea de relații romantice după divorț, întrucât acestea reprezintă o perioadă sensibilă pentru copii și pentru părintele implicat.

Cu toate că, divorțul în sine este dureros pentru toate persoanele implicate putem evita efectele negative asupra copilului doar încercând să înțelegem ceea ce îl afectează pe copil și să îi oferim ajutor.

Bibliografie:

1. Kalter, N. (1987). Long‐term effects of divorce on children: A developmental vulnerability model. American journal of orthopsychiatry, 57(4), 587-600.
2.  Hess, R. D., & Camara, K. A. (1979). Post‐divorce family relationships as mediating factors in the consequences of divorce for children. Journal of Social issues, 35(4), 79-96.
3. Auersperg, F., Vlasak, T., Ponocny, I., & Barth, A. (2019). Long-term effects of parental divorce on mental health–A meta-analysis. Journal of Psychiatric Research, 119, 107115. d. 
4. Brand, J. E., Moore, R., Song, X., & Xie, Y. (2019). Why does parental divorce lower children’s educational attainment? A causal mediation analysis. Sociological science, 6, 264-292. e. 
5. Meland, E., Breidablik, H. J., & Thuen, 4. F. (2020). Divorce and conversational difficulties with parents: Impact on adolescent health and self-esteem. Scandinavian journal of public health, 48(7), 743-751.