Stima de sine este importantă pentru sănătate

În general, stima de sine este importantă atât pentru sănătatea mentală cât şi pentru cea fizică, în timp ce insatisfacţia de sine degradează sănătatea şi performanţa. Nu-i de mirare că insatisfacţia de sine mai este considerată şi handicapul invizibil. În ciuda importanţei pe care o are stima de sine, în mod surprinzător, i se acordă destul de puţină atenţie. Astfel, e paradoxal că cei mai mulţi lasă lucrurile în voia sorţii şi nu înceracă să o construiască în mod voluntar

 

Stima de sine se poate construi

Pentru a construi stima de sine este nevoie să se lucreze atât mental cât şi fizic, mintea şi corpul sunt interconectate. Dacă vrei să te simţi bine mental, trebuie să ai grijă şi de corpul tău. Adesea, persoanele care se simt stresate, obosite şi deprimate, nu fac exerciţii, nu se hrănesc corespunzător şi nu se odihnesc suficient. De multe ori, ei presupun că a avea grijă de corp ia prea mult timp sau este prea dificil. Aşa că speră pentru o rezolvare rapidă care le permite să ignore nevoile lor fizice, în timp ce sănătatea mentală şi performanţa au de suferit. Ideea e că, nu poţi sa-ţi ignori corpul şi să te aştepţi să te simţi bine. Timpul investit în sănătatea fizică este o investiţie înţeleaptă deoarece te ajută să economiseşti timp crescându-ţi performanţa şi îmbunătaţeşte sănătatea mentală.

Activitatea fizică şi echilibrul impulsionează stima de sine

Exerciţiile aerobice, somnul regulat şi suficient, obiceiurile de a lua masa, influenţează starea pe care o ai şi au impact asupra stimei de sine. De aceea este important să faci mişcare cel puţin 30 de minute zilnic, fie ca e vorba de plimbare, alergare, mers cu bicicleta, înnot. Să menţii ritmul veghe-somn constant fără să-l variezi mai mult de o oră şi să dormi cel puţin 8 ore pe noapte. Să mănânci cel puţin trei mese pe zi, să incluzi gustări (dovezile arată că 5 sau 6 mese pe zi cu mai puţină mâncare reduc oboseala şi instabilitatea emoţională) şi să reduci consumul de carne, grăsimi, zahăr, cafeină, alcool, crescând-ul pe cel de fructe, legume şi lapte.

Părinţii pot contribui pozitiv sau negativ

Stima de sine se formează încă din copilărie, părinţii copiilor cu stimă de sine au standarde şi aşteptări înalte, dar aceste aşteptări sunt clare, rezonabile, constante la care se adaugă suport şi încurajări.

În general, stima de sine este stabilă, dar poate fluctua, chiar şi de la zi la zi, în funţie de gândurile pe care le ai, care pot fi influenţate la rândul lor, printre altele, de starea fizică, reacţiile chimice din organism, imagine şi relaţii. Faptul că stima de sine fluctuează este un motiv de optimism deoarece sugerează că aceasta se poate schimba.

Stima de sine se situează între mîndrie şi ruşine

Stima de sine ar putea fi definită ca opinia realistă şi apreciativă despre sine. Unii vorbesc despre stimă de sine ridicată sau joasă, dar această apreciere o face să pară ca un joc de numere care este competitiv şi comparativ. Stima de sine se află undeva între ruşinea de sine şi mândria de sine. Persoanele cu mândrie de sine încearcă sa fie mai mult decât oameni. Ei sunt aroganţi, narcisişti, ceea ce înseamnă că ei cred că sunt mai buni sau mai importanţi decât alţii. Persoanele cu ruşine de sine sau insatisfacţie de sine cred că nu sunt valoroşi ca oameni. Îi văd pe ceilalţi ca fiind mai buni, şi se văd pe ei ca „ultimii oameni”, având o opinie nerealistă şi neapreciativă despre ei înşişi. Prin contrast, persoanele cu stimă de sine cred că nu sunt mai mult sau mai puţin valoroşi ca oameni, fiind conştienţi de defectele lor, sunt totuşi bucuroşi de modul în care sunt.

Unii oameni nu dezvoltă stimă de sine deoarece nu ştiu cum să facă asta, iar alţii sunt refractari la acest lucru datorită unor avantaje aparente ale insatisfacţiei de sine, cum ar fi lipsa riscurilor, atragerea atenţiei şi compasiunii, încadrarea într-un grup, confundarea cu modestia. Aşadar analiza avantajelor şi dezavantajelor, cât şi a beneficiilor schimbării sunt importante atunci când doreşti să iţi construieşti o stimă de sine.

 

 

Va urma,

 

Traducere din Glenn R. Shiraldi, The Self-Esteem

Workbook, New Harbinger Publications, 2001.