Anxietatea de sănătate

anxietatea_de_sanatate
Photo by Kelly Sikkema on Unsplash

În ultima perioadă viața noastră s-a schimbat radical din mai multe puncte de vedere. Libertatea de a face diferite activități s-a redus, rutina noastră zilnică s-a modificat, iar capacitatea noastră de a prezice evenimente viitoare este mai redusă ca oricând.

Luând în considerare aceste schimbări apărute în plan fizic, social și comportamental, sănătatea noastră mentală poate avea de suferit. Ne putem confrunta cu stări depresive, agitație, stres excesiv, singurătate, dar și cu alte emoții neplăcute. Mai mult, starea de sănătate este mai amenințată de îmbolnăvire cu noul virus.

În astfel de vremuri tulburi, multe persoane se confruntă cu îngrijorări și stres excesiv față de posibilitatea îmbolnăvirii și devin hipersensibile la orice simptom fizic minor care poate să apară, iar acest lucru afectezează funcționalitatea de zi cu zi.

Fenomenul se numește anxietate de sănătate.

Anxietatea este o stare emoțională de teamă/frică care apare atunci când ne gândim că un eveniment negativ ar putea să intervină în viața noastră.

Emoția de frică este bună și ne ajută de multe ori să facem față unor pericole reale. De exemplu, dacă ne aflăm în apropierea unui animal sălbatic, este avantajos ca mintea noastră să recunoască pericolul la care suntem expuși și să pregătească corpul pentru a fugi, a se ascunde, sau a lupta. Astfel, frica are scopul de a activa acest răspuns al corpului, denumit „luptă sau fugi” pentru a ne putea proteja de diverse pericole.

De multe ori, starea emoțională de frică se activează și în absența unui pericol real. E suficient ca noi să avem impresia că există un pericol, iar corpul nostru se va pregăti să facă față acelui pericol perceput.

Anxietatea de sănătate se referă la o condiție psihologică ce se manifestă printr-o stare de frică prelungită/constantă, care provine din îngrijorările pe care indivizii le au în legătură cu starea lor de sănătate și face parte din tulburările de anxietate.

Mai exact, anxietatea de sănătate se manifestă prin convingerea că există o probabilitate mare ca individul să sufere de o boală pe care doctorii și analizele medicale nu o pot descoperi/identifica. Apar îngrijorări excesive care duc la o frică intensă față de boală, deși probabilitatea de a suferi de acea boală este redusă.

Cele mai comune frici și îngrijorări care apar în anxietatea de sănătate sunt legate de convingerea că persoana suferă de Alzheimer, cancer, scleroza multiplă, distrofie musculară, schizofrenie, boli tiroidiene/de inimă, sau îngrijorări legate de posibilitatea de a face un atac de cord/infarct.

Nu toate persoanele se gândesc la boli specifice atunci când își fac griji excesive în legătură cu sănătatea lor. De multe ori, oamenii au doar senzația că „ceva nu este în regulă” cu starea lor de sănătate, fără să fie convinși că suferă de o anumită boală clar definită.

Atenție! Nu orice îngrijorare legată de sănătatea proprie poate fi considerată anxietate de sănătate. E normal și firesc să fim îngrijorați în legătură cu starea noastră de sănătate, din când în când. Mulți dintre noi ne facem griji legate de sănătate atunci când ne simțim rău, când analizele medicale nu au ieșit așa cum ne așteptam sau când observăm anumite schimbări fizice.

Totuși, în cazul persoanelor cu anxietate de sănătate, frica și îngrijorările depășesc nivelul firesc și sunt foarte intense. Persoanele cu anxietate de sănătate au tendința de a supraestima probabilitatea ca ele să sufere în prezent/viitor de o boală gravă, tind să aibă griji excesive și persistente, în ciuda analizelor medicale care infirmă prezența bolii, se simt extrem de stresate și înspăimântate de ideea că s-ar putea să sufere de o boală la un moment dat și au tendința de a-și face analize medicale foarte des, căutând constant reasigurări că starea lor de sănătate este una bună.

De asemenea, unele persoane cu anxietate de sănătate evită să se prezinte la medic, să facă investigații sau analize medicale, deoarce le este teamă că ar putea primi vești negative.

Anxietatea de sănătate afectează persoanele sănătoase din punct de vedere medical, dar și persoanlele care suferă de simptome fizice ce nu pot fi legate de o boală clară, cât și persoanele care suferă de o afecțiune medicală diagnosticată. Indiferent de starea de sănătate obiectivă a individului, acesta poate să resimtă nivele crescute de anxietate, iar această anxietate afectează mai multe arii din viață.

Anxietatea de sănătate și relațiile interpersonale

Uneori, persoanele care se confruntă cu această problemă, au dificultăți în a socializa cu alții și a ajunge la diferite întâlniri importante cu prietenii sau familia. De exemplu, din cauza analizelor medicale frecvente, persoanele s-ar putea să rateze diferite evenimente la care ar fi vrut să participe.

Mai mult, indivizii cu care interacționează persoana, pot deveni îngrijorați la rândul lor, sau chiar enervați de faptul că persoana cu anxietate de sănătate continuă să-și facă griji, în ciuda analizelor medicale bune și a reasigurărilor din partea doctorilor.

Anxietatea de sănătate și cariera

Faptul că persoanele cu anxietate de sănătate se îngrijorează atât de mult în legătură cu propria sănătate, poate să afecteze capacitatea lor de a se concentra pe aspecte ce țin de carieră. Timpul și efortul mental investit de către aceste persoane în scenarii negative, în căutarea informațiilor despre boli, dar și atenția pe care ei o acordă simptomelor fizice, interferează de multe ori cu eficiența lor în activitățile ce țin de carieră sau studiu. Îngrijorările sunt cele care țin mintea persoanelor ocupată, atunci când ea ar putea să se concentreze pe atingerea obiectivelor.

Anxietatea de sănătate și satisfacția cu viața

Satisfacția cu viața poate fi destul de redusă pentru persoanele care se confruntă cu anxietatea de sănătate. Frica de boală și căutarea în zadar a certitudinii în legătură cu sănătatea personală, poate să ducă la stări depresive. Mai mult, focusarea excesivă pe „posibile probleme medicale” poate să oprească persoana din a face lucruri care altă dată îi făceau plăcere (sport, ieșit în oraș, gătit, etc.). Acest comportament poate să adâncească starea depresivă, deoarece persoana ajunge să își limiteze oportunitățile de a obține satisfacție și emoții pozitive. Cu cât face mai puține activități plăcute, cu atât persoana se va simți mai tristă.

Anxietatea de sănătate și problemele financiare

Deplasarea către cabinetele medicilor (care uneori se află și în alte orașe), analizele medicale repetate, absenteismul de la muncă pentru programările la doctor, pot face persoana să întâmpine dificultăți financiare. Nu doar că persoana ajunge să consume cantități considerabile de bani pe analize medicale repetate, dar îngrijorările pe care le are în legătură cu propria sănătate, pot să îi afecteze eficiența la locul de muncă, ceea ce va reduce veniturile. Astfel persoana ajunge să ducă lipsuri financiare, continuând să-și facă griji și să caute reasigurări legate de sănătate.

Anxietatea de sănătate și stresul.

Așa cum am vorbit puțin și mai sus, uneori anxietatea de sănătate activează răspunsul de luptă sau fugi, ceea ce face ca persoana să perceapă un stres constant. De multe ori, oamenii care se confruntă cu această problemă se simt obosiți sau tensionați și au dificultăți în a se relaxa. Din cauza îngrijorărilor excesive, pot apărea insomnii, dureri de cap, palpitații, dureri în piept, transpirații intense nocturne, senzații de „furnicături” în membrele corpului sau chiar amețeli. Aceste senzații neplăcute ar putea provoca și mai multe îngrijorări cu privire la siguranța sănătății personale, iar astfel cercul vicios se repetă.

Cum scăpăm de anxietatea de sănătate?

Pentru a reduce anxietatea, intervenția terapeutică se axează pe câteva obiective principale. În primul rând, identificarea factorilor specifici care apar în cazul clientului și întrețin anxietatea este foarte importantă.

Pentru această fază, se monitorizează gândurile, comportamentele și senzațiile clientului care declanșează anxietate. Ulterior, clientul este ghidat de terapeut să găsească alte moduri de a gândi sau alte perspective asupra situațiilor care provoacă anxietate, astfel încât intensitatea emoției să se reducă.

Comportamentele de căutare a siguranței vor fi adresate în procesul terapeutic, astfel încât pacientul să reducă frecvența lor. Terapeutul îi prezintă clientului diferite tehnici pe care acesta le poate aplica pentru a tolera cât mai bine stresul și incertitudinea asupra stării de sănătate.

Odată cu o toleranță mai bună a incertitudinii, anxietatea față de boală se reduce, iar clientul începe să se simtă mai puțin îngrijorat și stresat în legătură cu acest aspect. Un alt obiectiv terapeutic constă în aplicarea unor tehnici de relaxare astfel încât simptomele fizice generate de anxietate să aibă o intensitate cât mai redusă.

În video-ul de mai jos puteți să vedeți cum se manifestă anxietatea de sănătate la o persoană.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *