Tulburările de anxietate

tulburarile_de_anxietate
Photo by Alexandra Gorn on Unsplash

Anxietatea socială

Anxietatea socială este reprezentată de o frică exagerată de una sau mai multe situații sociale. Cele mai comune situații care generează simptomele anxietății sociale sunt: vorbitul în fața unei audiențe sau perfomarea unor acțiuni în prezența altora; întâlnirea unei persoane noi; discuții în contradictoriu sau cu persoane cu statut superior sau mâncatul în public.

Principalele simptome prin care se manifestă anxietatea socială sunt: dureri de cap, dureri de stomac sau senzația de greață, transpirație, mușchi încordați, gură uscată, valuri de căldură sau tremurat.

Persoanele care se confruntă cu anxietatea socială, de multe ori ajung fie să evite situațiile care generează anxietate, fie să le tolereze cu foarte mare disconfort sau să apeleze la diverse comportamente de siguranță (Leahy, Holland, & McGinn, 2011).

Anxietatea de separare

Această tulburare se centrează asupra fricii excesive și inadecvate pentru stadiul de dezvoltare al persoanei, cu privire la separararea de persoanele de atașament.

Printre cele mai frecvente simptome se regăsesc și disconfortul excesiv recurent atunci când individul anticipează sau trăiește despărțirea de casă sau persoanele semnificative; de asemenea apare o preocupare persistentă și excesivă în legătură cu pierderea, îmbolnăvirea sau accidentarea persoanelor de atașament.

În plus, persoana care are această tulburare poate să manifeste evitare sau refuzul de a ieși din casă la școala/serviciu din cauza fricii de separare. Un alt simptom des întâlnit în cazul acestei tulburări este prezența manifestărilor somatice, precum: cefalee, greață, vărsături sau gastralgii, în momentele în care este separat de persoanele de atașament sau când anticipează acest lucru (A.P.A., 2013).

Tulburarea obsesiv compulsivă (TOC)

Persoanale diagnosticate cu această tulburare au o serie de obsesii și/sau compulsii. Obsesiile vizează anumite gânduri, imagini mentale sau impulsuri care provoacă suferință persoanei. Obsesiile pot fi legate de teama de a se contamina, teama de a uita efectuarea unui comportament (a opri gazul, a închide ușa), teama de a răni sau de a ucide pe cineva.

Compulsiile sunt comportamentele pe care persoanele le fac pentru a reduce din anxietate, considerând de asemenea că în modul acesta pot preveni anumite situații.

Exemple de compulsii întâlnite frecvent sunt: spălarea sau curățarea excesivă (spălarea mâinilor de foarte multe ori pe zi); persoana ajunge să verifice de nenumărate ori dacă a oprit gazul; pot fi efectuate și o serie de ritualuri, precum stingerea și aprinderea luminii de un anumit număr de ori (cu scopul de a preveni anumite situații nedorie) sau aranjarea obiectelor într-o anumită ordine (Leahy, Holland, & McGinn, 2011).

Puteți citi și despre cum se poate scăpa de gândurile obsesive.

Stresul posttraumatic

Tulburarea de stres posttarumatic vizează o reacție întâlnită adesea în urma unor evenimente extrem de stresante sau traumatice pentru individ. Câteva astfel de evenimnete sunt reprezentate de accidentele de mașină, atac sau viol, faptul de a fi abuzat fizic sau sexual, supraviețuirea în urma unui dezastru (inundație sau bombardament) sau a fi martor la moartea unei alte persoane.

Apar trei grupe mari de probleme sau simptome pentru persoanele care sunt diagnosticate cu această tulburare:

  • Retrăirea evenimentului traumatic, care implică coșmaruri sau amintiri frecvente, care adesea sunt activate de sunete sau imagini, reamintindu-i persoanei de acel eveniment;
  • Evitarea – amintirea evenimentului poate fi extrem de dureroasă, prin urmare, persoana care le retrăiește încearcă din răsputeri să nu se mai gândească la acel eveniment. De asemenea, acestea ajung să se retragă, încearcă să evite locurile sau persoanele care le-ar putea reaminti de acel eveniment;
  • Semnele stresului fizic, precum probleme de somn, iritabilitate sau furie permanentă, dificultăți de concentrare, stare de tensiune sau de alertă (Leahy, Holland, & McGinn, 2011);

Tulburarea de anxietate cu simptome somatice

Persoanele cu această tulburare prezintă o serie de simptome somatice neplăcute, care pot determina o perturbare semnificativă a activității cotidiene, cu toate că uneori poate exista un singur simptom sever, care cel mai adesea este reprezentat de durere.

Aceste simptome pot fi atât specifice (dureri de cap, amețeli, palpitații), durerea fiind resimțită într-un anumit loc, sau poate să fie nespecifică, fiind mai degrabă o stare de fatiganilitate. Simptomele vizează senzații corporale normale sau disconfort, care în mod normal nu indică o boală gravă.

De multe ori calitatea vieții legată de starea de sănătate este afectată, atât în ceea ce privește planul fizic, cât și psihic. Formele grave ale acestei tulburări duc la afectare marcantă, iar persistența acesteia poate să ducă la invaliditate (A.P.A., 2013)

Tulburarea de panică

Atacul de panică este carcaterizat de un disconfort intens, alături de simptome diverse precum: termur, transpirație, palpitații, senzația de sufocare sau nod în gât, dureri în piept, greață și amețeală. Atacurile de panică pot să afară fie spontan, fiind neașteptate, sau pot să apară în prezența unei situații.

Atacurile de panică repetate și neașteptate, alături de teama permanentă legată de faptul că acestea vor reapărea, reprezintă criteriile pentru un diagnostic de tulburare de panică (Leahy, Holland, & McGinn, 2011).

Anxietatea generalizată

Elementul central al anxietății generalizate este îngrijorarea. În general, această formă de anxietate este cronică și deseori apare cu câțiva ani înainte de instalarea depresiei.  Persoanele care suferă de această tulburare, cel mai adesea au o perspectivă ambivalentă asupra îngrijorărilor, considerând pe de o parte că este bine să se îngrijoreze, deoarece doar în felul acesta pot fi mereu pregătite sau pot controla diverse evenimente negative și neprevăzute, iar pe de altă parte, sunt conștiente de faptul că îngrijorările excesive le fac mai mult rău.

Printre cele mai comune simptome ale anxietății generalizate se regăsesc și oboseala, neliniștea, stare de iritabilitate, tensiune musculară și insomnie, alături de îngrijorarea excesivă și persistentă (Leahy, Holland, & McGinn, 2011).

Puteți citi despre un caz de anxietate socială pentru a avea un exemplu mai bun despre ce înseamnă această formă de anxietate.

Anxietatea față de starea de sănătate

Persoanele care au această tulburarea se îngrijorează adesea de faptul că s-ar putea să aibă sau că ar putea dobândi o boală gravă. În ceea ce privește simptomele somatice, acestea nu sunt prezente, sau dacă sunt, intensitatea lor este redusă.

O caracteristică evidentă a acestei tulburări este anxieatatea foarte crescută privind sănătatea. În plus, aceste persoane se angrenează în divserse comportamente exagerate în ceea ce privește sănătatea, spre exemplu, aceștia tind să își controleze corpul în mod repetat, încercând să găsească semne de boală, sau din contră, evită programările la medic sau internările (A.P.A., 2013).

 

Bibliography

A.P.A. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.), DSM-5. Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.

Leahy, R. L., Holland, S. J., & McGinn, L. K. (2011). Treatment Plans and Inteventions for Depression and Anxiety Disorders. Guilford Press.

 

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *