
Întreaga lume a fost afectată de diverse crize, precum cea sanitară, economică și socială din perioada pandemiei de Covid-19. Așadar, tot ceea ce se întâmplă prezintă o perspectivă nouă de viață, implicând și un grad ridicat de stres.
Despre stres
Stresul poate fi definit ca fiind starea de răspuns fiziologic sau psihologic la stresorii interni și externi și presupune schimbări care afectează aproape fiecare sistem al corpului, influențând modul în care simt și se comportă oamenii (Crosswell & Lockwood, 2020).
Gândul produce emoția, iar emoțiile cauzate de anumite gânduri de frică sunt resimțite ca îngrijorare, anxietate, evitare sau depresie. Întotdeauna, gândurile pline de îngrijorare și teamă agasează mintea și declanșează simptomele anxietății. Răspunsul organismului la stresul cauzat de îngrijorare și anxietate începe în minte, dar se continuă în tot corpul. Impactul pe care îl aduce stresul variază de la o persoană la alta, la fel și consecințele.
Covid-19 și stresul
Fără nicio îndoială, indivizii trăiesc astăzi vremuri stresante din cauza noutății. Absența avertizărilor și pregătririlor pentru acest imens impact a împiedicat și mai mult adaptarea. Faptul că nu există nicio certitudine în ceea ce privește evoluția virusului, reprezintă unele dintre motivele apariției și dezvoltării stresului psihosocial al tuturor persoanelor indiferent de vârstă.
Începând cu 23 ianuarie 2021, peste 98 de milioane de cazuri de infecție cu sindrom respirator au fost raportate la nivel mondial. Boala a provocat peste 2 milioane de decese în întreaga lume (Stafford, et al., 2021). Această nouă boală, cu care se confruntă întreaga lume a perturbat toate aspectele vieții omului. A fost generată izolarea forțată și distanța socială, dificultăți economice. De asemenea, au fost frecvent manifestate temeri de a contacta virusul și sentimente puternice de neputință și lipsă de speranță.
Perioada aceasta dificilă a dus spre o schimbare radicală și bruscă a modului de viață al fiecărei persoane. De aceea adaptarea, înțelegerea și reorganizarea vieții au reprezentat cei mai puternici factori stresanți. Diminuarea interacțiunilor sociale care au urmat cu izolarea, incertitudinea, privarea de anumite evenimente sau activități, limitarea orizonturilor vieții de zi cu zi ale unui individ, capacitatea lui de a călători și de a interacționa liber au avut drept consecință răspândirea cu ușurință a sentimentelor de neîncredere, dezamagire și deconectare, stres, anxietate și suferință. Reacțiile la stres reprezintă un răspuns asupra a ceea ce trăiește. Acestea pot include diferite modificări în ceea ce privește concentrația, iritabilitatea, anxietatea, insomnia, productivitate redusă și conflicte puternice interumane.
Efectele psihologice ale pandemiei Covid-19
Covid-19 generează pe lângă afecțiuni asupra sănătății fizice și vieții oamenilor și consecințe psihologice negative. Acestea au un impact mult mai puternic, care se poate manifesta atât pe termen scurt, cât si pe termen lung. Efectele psihologice pe care le determină acest virus s-au exprimat printr-o predominanță notabilă a anxietății, depresiei, stresului, insomniei și tulburării de stres posttraumatic. (Ye et al., 2020)
Experiența stresantă a acestui virus are un impact negativ asupra sănătății mintale și bunăstării indivizilor, dezvoltând ulterior diferite probleme. Astfel de probleme sunt cele în adaptare, socializare, integrare în diferite grupuri, dezvoltarea limbajului și a interacțiunii cu ceilalți. Astfel, în urma problemelor întâmpinate și din cauza nivelului ridicat de stres și nesiguranță față de viitorul lor, mulți oameni au avut nevoie de terapie sau discuții cu specialiști pentru a favoriza reintegrarea armonioasă în societate, depășirea sentimentelor copleșitoare negative și înțelegerea că deși ceea ce se întâmplă este compleșitor și brusc, aceștia nu trebuie să abandoneze lupta pentru a-și reface pas cu pas viața.
Mass-media și stresul
Ceea ce a mai declansat și dezvoltat emoțiile, atitudinile trăite și stresul din această perioadă a fost reprezentat de mass-mediei. Aceasta a făcut din pandemie un context cu un nivel ridicat de stres. Majoritatea oamenilor care au fost închiși în case au urmărit constant canalele de știri și au dezvoltat sentimente de panică. Expunerea mass-media este o explicație plauzibilă pentru nivelurile de stres ridicate și răspunsurile emoționale negative.
Mehta și Sharma (2020) susțin faptul că stresul provocat de pandemia de Covid-19 a afectat toate grupurile de persoane, indiferent de vârstă, sex sau statut social. Acest virus mortal a schimbat radical percepția despre viață. Oamenii au ajuns să se simtă nesiguri cu privire la viitorul lor, atât financiar cât și social, educațional. Presiunea mentală și stresul au trecut deja de nivelurile de pericol. Nivelul ridicat de incertitudine au determinat, de asemenea, o afectare majoră a societății din punct de vedere psihologic.
Așadar, pe fondul crizei sanitare provocate de acest virus, din cauza evoluției neașteptate, și a interzicerii diferitelor activități, indivizii au început să simtă fără sens. În perioade de criză, frica și incertitudinea pot determina oamenii să fie pesimiști cu privire la viitor.
Bibliografie
Crosswell, A. D., & Lockwood, K.G., 2020, „Best practices for stress measurement: How to measure psychological stress in health research” , în Health Psychology Open, 7(2).
Mehta, K., & Sharma, S., 2020, „Impact of Covid 19 -A Study of the Major Stressors and Coping Strategies”, în Mukt Shabd Journal, 9 (5).
Stafford, I. A., Parchem, J. G., & Sibai, B. M., 2021, „The coronavirus disease 2019 vaccine in pregnancy: risks, benefits, and recommendations” în American Journal of Obstetrics and Gynecology, 224 (5).
Ye, B., Wu., D., Im, H., & Liu, M., 2020, „Stressors of COVID-19 and stress consequences: The mediating role of rumination and the moderating role of psychological support”, Children and Youth Services Review 118(2).